Aderarea la OCDE – implicatii asupra reglementarilor fiscale internationale preluate de Romania
ocde
Deschiderea negocierilor pentru aderarea Romaniei la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) reprezinta o dovada ca economia romaneasca a evoluat in directia corecta in ultimii ani. In acelasi timp, invitatia de integrare vine cu o serie de conditii, in special in directia accelerarii reformelor structurale, ceea ce ar trebui sa creeze premisa de recuperare a decalajelor de dezvoltare fata de tarile membre ale organizatiei. Ne explica mai multe Bogdan Barbu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte Romania:
Din punctul de vedere al fiscalitatii interne, cerintele OCDE sunt in linie cu cele ale Uniunii Europene (UE), iar, pentru Romania, implementarea masurilor din cadrul Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR) reprezinta un nou pas inspre alinierea la acestea. Din perspectiva reglementarilor fiscale internationale, emise la initiativa OCDE, implicatiile vor fi in mare masura la nivel de detaliu, dat fiind ca acestea au fost preluate deja in mare parte de tara noastra. Insa probabil mai important este ca, in calitate de membru al organizatiei, Romania va avea un cuvant de spus in dezbaterile pe marginea recomandarilor viitoare cu privire la impozitarea tranzactiilor transfrontaliere, dar si pe alte teme economice de interes global.
In momentul anuntului privind inceperea negocierilor, organizatia a publicat un amplu raport privind starea economiei romanesti, rezultatele obtinute in ultimii ani, modul in care a traversat perioada pandemiei, dar si vulnerabilitatile care persista si posibilele efecte ale acestora pe termen mediu si lung. Pentru temperarea acestora, OCDE a emis si un set de recomandari pentru autoritatile din Romania.
In principal, reprezentantii organizatiei sustin ca autoritatile nationale trebuie sa se concentreze pe o implementare eficienta a PNRR, prin imbunatatirea capacitatii administrative si realizarea reformelor necesare, axate pe reluarea cresterii productivitatii, pe crearea de locuri de munca si pe dezvoltarea competentelor, consolidand statul de drept si finantele publice.
In zona fiscala, principalele recomandari vizeaza reactivarea sprijinului fiscal in cazul in care situatia economica se deterioreaza pe fondul pandemiei, stabilirea unui plan credibil de consolidare pe termen mediu si reducerea treptata a deficitului fiscal pentru a mentine sustenabilitatea finantelor publice sau continuarea modernizarii si informatizarii administratiei fiscale pentru a imbunatati colectarea impozitelor, in special pe baza conformarii voluntare. De asemenea, organizatia recomanda eliminarea inechitatilor (cote reduse de impozitare, exceptii sau regimuri fiscale speciale) si regandirea taxelor pe proprietate, concomitent cu protejarea contribuabililor vulnerabili.
Dincolo de aceste recomandari, care respecta aceeasi directie trasata de Uniunea Europeana inca din perioada de pre-aderare, dar si de alte institutii financiare care monitorizeaza Romania, parcursul negocierilor pentru admiterea in OCDE poate avea un efect catalizator pentru politicile publice necesare reducerii decalajului de dezvoltare fata de celelalte state membre. Cu alte cuvinte, atingerea acestui obiectiv presupune infaptuirea reformelor de care vorbim de foarte mult timp, dar care par a fi abandonate de ceva vreme, in lipsa unei motivatii puternice. In ultimele decenii, astfel de motivatii au fost reprezentate de programele derulate cu institutiile financiare internationale – FMI, Banca Mondiala -, dar mai ales de aderarea la UE, programe care au venit la pachet cu o serie de conditionalitati.
Elaborarea unui plan credibil pe termen mediu pentru a permite o reducere treptata a deficitului bugetar sau accelerarea modernizarii administratiei fiscale sunt doar doua dintre conditiile desprinse din mesajul privind deschiderea negocierilor, dar cu siguranta acestea vor fi detaliate in foaia de parcurs. Desi nu exista un termen limita pentru finalizarea procesului de aderare, este important ca Romania sa tina pasul cu celelalte tari incluse in actualul val de aderare, respectiv Bulgaria, Croatia, Brazilia, Argentina si Peru.
Romania, stat asociat al proiectului BEPS
Romania si-a depus pentru prima data candidatura la OCDE in 2004 si a reinnoit-o de cateva ori. Dar, chiar daca nu a devenit inca membru, participa deja de cativa ani, in calitate de asociat, in 12 dintre structurile de lucru ale OCDE si a aderat la 47 de instrumente juridice ale organizatiei. In 2016, tara noastra a devenit stat asociat al proiectului BEPS (Base Erosion and Profit Shifting), care presupune combaterea erodarii bazei de impozitare si a transferului profiturilor, una din cele mai complexe initiative ale organizatiei derulate in contextul cresterii mobilitatii capitalurilor si al noilor modele de afaceri specifice acestui secol (economia digitala).
In baza recomandarilor emise in cadrul acestei initiative, Romania a transpus in legislatia interna o serie de reglementari, cele mai multe datorita statutului de membru al UE, care prevad transparenta fiscala si schimbul automat de informatii. Printre acestea se numara directiva pentru combaterea evaziunii fiscale, cunoscuta ca directiva ATAD (Anti Avoidance Tax Directive), in 2018, Directiva privind obligatiile de raportare pentru intermediari (DAC6), in vigoare din 2021, sau Directiva UE 2017/1852, care contine norme de aplicare a mecanismului de solutionare a litigiilor intre statele membre ale UE (2019). Totodata, Romania este semnatara a acordului multilateral privind schimbul de informatii din cadrul rapoartelor de tara (country-by-country – CbC), insa statutul sau este de jurisdictie nereciproca, adica tara noastra trimite rapoarte CbC catre partenerii ei, inclusiv jurisdictii non-UE, dar nu primeste rapoarte de la partenerii de schimb din afara UE, ci doar din interior, in conformitate cu Directiva UE 881/2016 - DAC 4.
Astfel, daca in prezent tara noastra are posibilitatea sa implementeze recomandarile OCDE pastrand anumite particularitati (cu exceptia celor preluate in directive europene), dupa aderarea la organizatie, aceasta marja de manevra probabil se va ingusta, astfel ca instrumentele internationale vor fi preluate mai fidel in legislatia interna, un exemplu fiind acceptarea calitatii de jurisdictie reciproca.
Pe de alta parte, odata cu dobandirea statutului de membru, Romania va avea dreptul sa participe la discutiile pe baza carora sunt stabilite politicile economice aplicabile in statele membre, dar si in alte state care adera voluntar la acordurile negociate sub coordonarea organizatiei, si chiar sa le influenteze, in cazul in care prezinta opinii documentate si conforme cu principiul de baza al organizatiei, acela de a contribui la o dezvoltare echitabila la nivel global.
Initiative OCDE in curs de implementare
Pentru perioada urmatoare, in Romania sunt asteptate reglementarile necesare implementarii celor doi piloni ai reformei fiscale internationale din acordul obtinut in 2021 de OCDE si semnat de aproape 140 de tari din intreaga lume, inclusiv Romania. Pentru pilonul II, care prevede impunerea unui impozit minim pe profit la nivel global, de 15%, organizatia a emis un set de norme, iar acestea au fost preluate intr-un proiect de directiva la nivelul UE, iar Romania a anuntat deja ca pregateste implementarea la nivel local.
Pentru pilonul I, care propune realocarea partiala a drepturilor de impozitare catre statele din care sunt obtinute veniturile (care inlocuieste taxa digitala), inca nu au fost emise normele, dar cel mai probabil acestea vor ajunge in legislatia romaneasca tot prin intermediul unei directive europene.
Din aceeasi sfera de influenta – recomandarile OCDE de limitare a erodarii bazei de impozitare – face parte si un alt proiect de directiva care urmareste combaterea utilizarii abuzive a entitatilor care nu au substanta economica („shell entities”, un fel de entitati goale), in scopul evitarii platii taxelor.
Asadar, atat prin intermediul UE, cat si independent de aceasta, Romania este ancorata in realitatea fiscala internationala, modelata pe baza recomandarilor
OCDE. In consecinta, nu sunt asteptate schimbari semnificative pe acest plan odata cu obtinerea statutului de membru cu drepturi depline, dar ar fi de dorit ca autoritatile romane sa se implice activ in procesul de elaborare a recomandarilor cu impact global.
Pe de alta parte, apartenenta la clubul celor mai dezvoltate state ale lumii (in prezent organizatia are 38 de membri, majoritatea state europene, care detin peste 70% din productie si comert la nivel global si 90% din investitiile straine directe) ar avea un puternic impact pozitiv asupra rating-ului de tara si ar determina atragerea unui volum mai mare de investitii straine. In plus, procesul de integrare insusi ar determina accelerarea reformelor si, implicit, a absorbtiei fondurilor UE atat de necesare in acest scop.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
