ANAF-ul, cu ochii pe banii obtinuti ONLINE de romani: ce trebuie sa faci, pentru a scapa de amenzile Fiscului
anafbani onlineinfluencerifisc
La o simpla accesare a celui mai utilizat motor de cautare, spre exemplu, pentru ”influencer”, obtii rapid (in doar 0,49 de secunde) 473.000 de rezultate. Poti afla ca exista Social Media Stars Index, care ii ordoneaza pe cei mai importanti dintre ei, si ca, de curand, ANAF a declansat o campanie de verificari ce vizeaza ”situatiile fiscale ale persoanelor care obtin venituri nedeclarate din activitati desfasurate online pe platforme audio-video si/sau pe site-uri de tipul retelelor de socializare” - YouTube, Facebook, Instagram, Tik-Tok. Ne explica mai multe despre cum trebuie fiscalizate aceste venituri, expertii EY Romania.
Pentru ca deseori informatiile despre modul de declarare a acestor tipuri de venituri, impozite datorate, termene de declarare si plata nu sunt usor accesibile, ne-am propus sa abordam acest subiect. Asadar, cum se fiscalizeaza aceste noi tipuri de venituri, primite ele fie in bani, fie in natura?
Perioada dificila prin care trecem s-a dovedit a fi plina de provocari atat pe plan profesional, cat si pe plan personal pentru majoritatea dintre noi.
Tehnologia/digitalizarea nu mai poate fi ignorata, ea face parte din viata noastra in moduri la care nu ne-am fi gandit in trecut. Daca pe unii dintre noi tehnologia, prin prisma telemuncii, ne-a „fortat” sa realizam ca activitatile profesionale (si generatoare de venituri) pot fi desfasurate si din alta parte decat de la birourile unor companii, pentru multi altii tehnologia a devenit parte din viata lor cu mult inainte. Iar odata cu dezvoltarea abilitatilor, au identificat cu rapiditate noi moduri de a obtine un venit, si ne referim aici cu precadere la veniturile obtinute de bloggeri, vloggeri, influenceri.
Si, pentru ca vorbim de forme relativ noi de venituri pentru multe persoane, nu putem sa nu atingem subiectul impozitarii, care ramane un lucru cert si aplicabil (chiar daca de multe ori, neclar sau complex). „Nemo censetur legem ignorare“ este o veche expresie latina care denumeste principiul aplicabil in prezent in dreptul penal, potrivit caruia necunoasterea sau cunoasterea gresita a legii nu inlatura obligatia persoanelor de a se conforma legii si de a raspunde pentru incalcarea ei. De aceea, este foarte important sa stim care sunt taxele datorate pentru astfel de venituri, cum le declaram si ce termene trebuie sa avem in vedere.
Modul de declarare si taxele datorate depind de modul in care se decide sa fie desfasurata aceasta activitate, dar si de scopul ei, de natura venitului, de sursa lui, de rezidenta fiscala, precum si de tara in care se desfasoara activitatea. Situatia devine si mai complexa atunci cand intelegem ca obtinerea unui venit impozabil nu se rezuma doar la incasarea de catre blogger/vlogger/influencer a unei sume de bani pentru activitatea prestata, ci trebuie sa avem in vedere si recompensarile in natura primite de acestia.
Poate exista falsa impresie ca ANAF nu are cum sa afle sursa si nivelul veniturilor acestor categorii, dar tocmai aceasta digitalizare ofera diferite parghii de identificare, atat a veniturilor obtinute in bani, cat si a celor primite in natura. Este destul de usor de observat intr-o postare brandul unui produs, iar de aici doar o chestiune de timp pana cand autoritatile fiscale pot adresa intrebari in vederea stabilirii daca acesta reprezinta o plata in natura. In cazul in care persoana sustine ca este un produs achizitionat, trebuie sa ia in calcul faptul ca va fi nevoie sa furnizeze documentele justificative care demonstreaza achizitia.
Prin urmare, este foarte important de stiut cine are obligatia de a declara aceste venituri si cine trebuie sa plateasca taxele aferente. In functie de forma de organizare pe care un vlogger/blogger/influencer alege sa o aiba, difera si modul de declarare si taxele datorate
Forme de organizare. Declaratii si impozite
Atunci cand aleg o forma sau alta de organizare, bloggerii, vloggerii si ceilalti influenceri trebuie sa analizeze care este cea mai potrivita pentru cazul lor concret, fara a omite insa nici scopul pentru care desfasoara respectiva activitate si nici aspectele legale ale unei forme de organizare.
Exista diferite forme sub care o astfel de activitate poate fi desfasurata, fiecare putand avea asociate obligatii fiscale de declarare si plata.
In cazul persoanei fizice neinregistrata juridic si fiscal, daca aceste venituri in bani si/sau in natura sunt obtinute din Romania si nu au caracter de continuitate, platitorul venitului are obligatia de a declara si plati catre stat impozitul pe venit. Daca aceste venituri sunt insa obtinute din strainatate, apare obligatia de a declara aceste venituri prin Declaratia Unica. Termenul de depunere a declaratiei este de pana la data de 25 mai a anului urmator celui in care a fost realizat venitul. In ambele cazuri, impozitul datorat este de 10%. In ceea ce priveste contributia la sanatate (CASS), aceasta se datoreaza indiferent daca venitul este obtinut din Romania sau din strainatate (in baza Declaratiei Unice), insa numai daca venitul anual (venituri din respectiva activitate plus alte venituri personale obtinute in timpul anului) depaseste 12 salarii minime pe economie (se datoreaza 10% la baza de calcul plafonata, de asemenea, la 12 salarii minime).
In cazul persoanei fizice autorizate (PFA), in cazul careia vorbim deja de activitati desfasurate cu regularitate, cu scopul de a realiza venituri, exista obligatia de a tine contabilitatea si, spre deosebire de o persoana fizica neinregistrata fiscal, PFA isi poate deduce cheltuielile, conform legii. Declararea se face tot prin intermediul Declaratiei Unice. In plus, in afara de impozit pe venit (10%) si CASS (10%, aplicabil in aceleasi conditii ca cele mentionate mai sus), o PFA datoreaza si contributia la pensie – CAS (25% la un venit minim impus). Pe scurt, o PFA datoreaza intotdeauna impozit si contributiile de asigurari sociale de sanatate si pensie, doar daca venitul anual cumulat depaseste 12 salarii minime pe economie. Altfel, CASS si CAS sunt optionale.
In cazul microintreprinderilor, se depun trimestrial declaratii de catre societate si se plateste 3% sau 1% din
cifra de afaceri. Dividendele sunt impozitate la sursa cu 5%, insa persoana fizica are obligatia personala de a depune Declaratia Unica daca suma dividendelor primite, singure sau impreuna cu alte venituri personale obtinute in acelasi an, depaseste limita celor 12 salarii minime pe economie, cu scopul de a declara si plati CASS. Sigur, se adauga si taxele salariale in cazul unui contract de munca sau mandat pe care il poate avea persoana fizica cu societatea. Daca nu, desi pare sa fie o varianta destul de atractiva avand in vedere un nivel de impozitare mai redus, capcanele ar putea sa apara atunci cand persoana are multe investitii pe care le face / cheltuieli care nu se deduc si accesul la bani (cash-flow-ul) este mai redus (in cel mai bun caz, un acces trimestrial, daca distribuirea de dividende se poate face trimestrial).
Nu excludem si varianta in care, in anumite cazuri, veniturile din activitatile de creatie on-line pot fi considerate venituri din drepturi de autor. Si un ultim aspect important de mentionat este ca si in cazul minorilor care obtin astfel de venituri, legislatia are prevederi speciale si, in consecinta, nu scapa nici acestea de la impozitare.
In stransa legatura cu cele de mai sus, recomandam persoanelor fizice care obtin venituri din activitati pe platformele on-line, fie ca sunt in bani sau in natura, sa se intereseze temeinic privind obligatiile fiscale pe care le au si sa fie rigurosi in ceea ce priveste declararea si plata acestora.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
