Analiza The Economist: pana in 2028, Romania va fi tara cu cea mai rapida crestere economica din intreaga Europa
economia romaniei
Prestigioasa publicatie The Economist tocmai a lansat cea mai recenta analiza a sa privind perspectivele financiare ale statelor europene, iar tara noastra este plasata intr-o pozitie foarte favorabila, economistii anticipand un succes urias pentru Romania, in urmatorii ani.
In cadrul analizei "Europa cu doua viteze" se specifica faptul ca, pana in anul 2028, tara noastra va deveni economia cu cea mai rapida crestere de pe continent.
Este vorba despre o crestere economica medie de peste 3%, conform asteptarilor analistilor.
Pana acum, Polonia a detinut aceasta pozitie, dar economia sa nu va mai da la fel de mult randament, se arata in analiza. Concret, Polonia a fost tara cu cea mai rapida crestere medie de peste 3% intre 2009 si 2018. Si desi in a doua perioada 2019-2028 este de asteptat sa creasca cu o medie de 3%, care este una dintre cele mai mari rate de crestere din Europa, va creste mai incet decat inainte.
In schimb, dupa cum punctam inca de la inceputul articolului, anticipatiile pentru 2019-2028 arata ca Romania si Ungaria vor avea cea mai mare crestere economica medie din UE.
Economiile europene, in plina schimbare
Analiza mai scoate la iveala si modificarile de substanta care transforma economiile europene chiar sub ochii nostri. De la pandemie si pana la crize inflationiste, demografice, migratie, tranzitia catre economia verde si probleme in industriile de baza - toate aceste elemente recontureaza polii de putere in Europa si modifica structura financiara a acesteia, aducand noi si noi provocari statelor.
De exemplu, daca ne referim la problemele legate de industrie, economistii puncteaza faptul ca procese precum productia de ciment sau otel folosesc energie fosila care este greu de inlocuit cu energie verde la preturi mici.
Pe piata globala in care sunt comercializate astfel de produse, alti producatori vor avea costuri semnificativ mai mici cu energia decat europenii, deoarece fie au astazi gaze naturale, fie vor beneficia maine de electricitate verde si hidrogen din abundenta. In industria grea, Germania este cel mai mare consumator de energie din Europa, consumand aproximativ de doua ori mai mult decat urmatoarele tari apropiate, Italia si Franta.
Referitor la ambitiile mari europene de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic, The Economist subliniaza: "pentru a realiza acest lucru, tara trebuie sa-si decarbonizeze furnizarea de energie electrica si apoi sa transforme industria, incalzirea si transportul la energie verde. Este o sarcina dificila. Pentru unii, aceasta schimbare ecologica ar putea stimula cresterea pe masura ce investitiile cresc cererea si geografia creeaza oportunitati. Locurile cu un mare potential pentru energie regenerabila, cum ar fi pe coasta vantului Marii Nordului sau in mari parti ale insoritei Spanie, ar putea experimenta o crestere verde".
In continuare, economistii aduc in discutie si eterna, dar tot mai acuta problema a crizei fortei de munca de pe continent, dar si cea a crizei demografice, strans legate una de cealalta.
"Rata locurilor de munca vacante, adica raportul dintre numarul de posturi deschise si numarul total de locuri de munca din economie, a fost de peste 4% in Austria, Germania si Tarile de Jos in al doilea trimestru al anului 2023 (media zonei euro a fost putin peste 1% ). acum zece ani). Si in fiecare an, cohorte mari de baby boomers se pensioneaza. In zona euro traiesc 23 de milioane de persoane cu varste cuprinse intre 60 si 64 de ani, dar doar 18 milioane cu varste intre 15 si 19 ani. Dintre tarile mari, decalajul este cel mai mare in Germania, Italia si Polonia. Nu exista aproape niciun decalaj in Franta si Scandinavia si doar unul mic in Belgia si Tarile de Jos.
Nu toate tarile europene pot compensa deficitul prin cresterea migratiei. Razboiul din Ucraina a fortat multi oameni sa fuga spre vest si a oferit economiilor cehe, germane si poloneze o noua sursa de munca. In 2024, imigratia va domina din nou dezbaterea politica, pe masura ce deficitul de forta de munca se agraveaza, mai multi ucraineni aleg sa se intoarca acasa, iar migrantii din afara Europei continua sa soseasca pe tarmurile tarii".
Foto: freepik.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
