Ce se intampla in creierul uman in plina pandemie si ce e fenomenul oboselii de precautie
oboseala de precautiemasuri de reaxaredistantare socialaigienacoronavirusobiceiuri
La izbucnirea pandemiei, am vazut cu totii cum oamenii luau cu asalt magazinele si goleau rafturile de dezinfectanti, de sapunuri si detergenti. Cu acelasi comportament alarmat, cu totii ne dezfinfectam foarte des mainile, faceam mai des curat in casa sau chiar dezinfectam si spalam produsele ambalate pe care le aduceam in casa de la magazine. Ei bine, dupa trei luni de astfel de comportamente, multi dintre noi au ajuns sa renunte la precautie. Desi stiu ca pericolul exista in continuare, in creierul uman se produce un fenomen extrem de interesant: ''oboseala de precautie''.
Cu alte cuvinte, cu trecerea timpului, nu mai percepem pericolul la aceeasi intensitate ca atunci cand luam pentru prima data contact cu el. Cele trei luni scurse, ne-au facut sa ne obisnuim la nivel mental cu acest pericol, iar ''socul'' initial si-a pierdut din intensitate. Intensitate socului de la inceput ne determina tocmai sa fim foarte precauti.
"Amenintarea era noua si urgenta pentru creierul tau. Si condusa de instinctul uman pentru autoconservare, frica proaspata te-a motivat sa respecti cu nerabdare masurile de siguranta recomandate", noteaza CNN.
Or, pierzandu-se din acest efect, scade nivelul de precautie. Poate ati observat ca va dezinfectati mai rar pe maini, faceti gesturi mici pe care in urma cu doua saptamani nu le mai faceati, de teama contaminarii. Ei bine, pericolul e acelasi, comportamentul insa s-a schimbat, pentru ca, pur si simplu, am obosit sa fim precauti.
Oboseala de precautie "apare atunci cand oamenii manifesta o motivatie redusa sau energie pentru a se conforma ghidurilor de siguranta", a spus Jacqueline Gollan, care detine doua profesorii la Scoala de Medicina din Feinberg de la Universitatea Northwestern: una in psihiatrie si stiintele comportamentului si alta in obstetrica si ginecologie.
"Se reflecta atunci cand devenim nerabdatori cu avertismentele, sau nu credem ca avertismentele sunt reale sau relevante, sau subliniem riscul real", a adaugat ea.
Terapeutii ofera si solutii la aceasta problema
Acestia recomanda o introspectie, o atitudine si o gandire pozitiva, dar si compania prietenilor, discutii cu cei dragi, pentru o stare de spirit mai buna. De asemenea, e indicat sa reduceti supraincarcarea cu informatii. Cititi doar informatii relevante si credibile din cateva surse pentru a gasi un punct de vedere echilibrat despre ce trebuie sa faceti. Un exces de informatii va poate impiedica sa intelegeti ce este o amenintare adevarata si daca faceti suficient pentru a-l aborda.
Totodata, incercati sa eliminati principalii factori de stres, organizati-va viata in asa fel incat sa nu aveti multe motive de neliniste.
Atentie, specialistii avertizeaza ca unii oameni renunta la a fi precauti pentru ca nu vad in jurul lor, in mod direct, efectele pericolului. Acest lucru este des intalnit, la oamenii care spun ca nu cunosc pe nimeni sa fie bolnav si o cale usoara de a renunta la a fi precaut. Dar, pe cat e de usoara, pe atat este de dificila! Mentineti in continuare regulile de igiena si distanta fizica intre fata de ceilalti oameni.
Faceti practicile de siguranta in obiceiuri, setand indicii vizuale - de exemplu, asezati-va masca de fata pe o masa langa usa pentru a va reaminti sa o puneti inainte de a pleca, mai recomanda specialistii.
Fiecare zi in care respectati regulile, spre exemplu va spalati pe maini imediat ce intrati in casa, va constitui in viitorul dvs. comportament o caramida in zidul precautiei. Pana acum, nu am avut timp sa ne insusim noile reguli ca pe niste deprinderi, insa fiecare actiune conforma pe care o facem, ne obisnuieste si, intr-o anumita perioada de timp, vom fi complet familiarizati cu un mod de actiune precaut, ce va veni natural, fara sa ne stresam si sa ne gandim la el anticipat.
_109825.jpg)
