Crowdfunding-ul in afaceri - o modalitate excelenta pentru a incepe sau pentru a vinde o afacere

Mirel, ce este crowdfunding-ul si care este diferenta dintre el si equity crowdfunding?

General vorbind, crowdfunding inseamna sa convingi un anumit numar de oameni sa contribuie financiar la realizarea obiectivelor tale. In schimb, ei primesc diverse recompense, de la un simplu „multumesc” si pana la produsul/serviciul generat de proiect. Plecand de aici, conceptul de equity crowdfunding - sau finantarea participativa cum am definit acest termen in limba romana - reprezinta contributia mai multor persoane in directia dezvoltarii unei anumite afaceri, recuperandu-si in timp investitia si realizand profit, odata cu cresterea companiei. Probabil ca paralela cea mai facila este cu listarea la bursa, cu investitorii care cumpara actiuni, pentru ca cele doua mecanisme seamana, insa listarea la bursa presupune ca afacerea are deja un anumit istoric si o dimensiune considerabila. Aici intervine equity crowdfunding, prin care se urmareste facilitarea accesului la capital si pentru firmele mici, pentru startup-uri, pentru companii inovative, dar care sunt abia la inceput de drum si care nu s-ar putea dezvolta altfel.

Cum functioneaza finantarea participativa, mai exact? Cine sunt investitorii si cine poate beneficia de aceste fonduri? Exista un fel de bursa pentru equity crowdfunding?

Finantarea participativa permite startup-urilor si IMM-urilor sa stranga capital, apeland la puterea unui numar mare de oameni. De partea investitorilor, equity crowdfunding este extraordinar pentru ca permite oamenilor absolut obisnuiti sa investeasca chiar si doar cateva sute de lei intr-o afacere in care cred. Practic, oricine poate fi investitor, nu doar firmele de capital privat sau oamenii care au resurse financiare considerabile.

Asa cum bursele de valori listeaza companii in cadrul carora pot fi cumparate actiuni, exista si platforme online unde se pot lista firmele care doresc sa gaseasca investitori. Avem un exemplu si in Romania, prin lansarea unei platforme la finalul anului 2019 - un spatiu virtual care se concentreaza in special pe startup-uri din zona tech si care a reusit sa stranga peste 5 milioane de euro in primul an de functionare.

De cele mai multe ori, investitorii de pe aceste platforme isi recupereaza investitia fie din vanzarea participatiilor pe pietele necotate, fie din dividendele oferite de companie. Pe piata din Statele Unite ale Americii exista numeroase modele de lucru, pe care le putem aplica si la noi, intr-un viitor nu foarte indepartat.

Exista un cadru legislativ care sa reglementeze astfel de piete de capital?

Incepand cu octombrie 2020, Uniunea Europeana a adoptat o lege speciala pentru crowdfunding in afaceri - legea 1503 din octombrie 2020 defineste foarte clar ce este finantarea participativa si cum functioneaza aceasta. Din octombrie 2021 ea va intra in vigoare si cel mai probabil o vom vedea transpusa si la nivel national, astfel ca vom putea vorbi de un cadru legislativ mult mai bine definit decat pana acum. Nu inseamna ca acum nu se pot desfasura activitati de equity crowdfunding - spuneam mai devreme ca exista deja o platforma care intermediaza astfel de tranzactii si activitatea lor este complet legala.

In afara de situatia clasica, in care o companie are nevoie de capital pentru a se dezvolta, mai putem vorbi de alte aplicatii ale conceptului de finantare participativa?

Cu siguranta ca exista si alte forme in care equity crowdfunding-ul poate contribui in mod direct la finantarea unei afaceri. Cel mai simplu scenariu pe care il am in minte este cel al unei afaceri de vanzare, in care proprietarul si-a gasit un cumparator potrivit, care insa nu dispune de intreaga suma necesara transferului. Aici intervine finantarea participativa - cumparatorul achizitioneaza 50-60% din afacerea de vanzare din Iasi, spre exemplu, urmand ca restul de 40-50% sa fie listat pe platforme de crowdfunding, catre publicul larg.

Daca punem cateva date statistice in perspectiva, acest scenariu are o insemnatate foarte mare: la nivel european, se pierd anual cam 150.000 de IMM-uri si 600.000 de locuri de munca. Toate din pricina unei strategii de iesire deficitare, care nu se poate implementa de catre proprietarii afacerilor. De cele mai multe ori, mai ales in cazul unei afaceri de vanzare cu o valoare de peste 100.000 euro, cumparatorii nu au decat o parte din suma necesara si posibilitatile de finantari alternative sunt extrem de reduse. Iata cum impamantenirea, la nivel national si european, a unei practici precum finantarea participativa poate salva sute de mii de locuri de munca!

De ce crezi ca finantarea participativa nu este mai populara in Romania?

Drept sa-ti spun, cred ca inca nu avem cultura colaborativa si investitionala necesara. Inca nu avem reguli de colaborare, aliantele se desfac rapid, iar asta e evident in felul in care sunt redactate actele constitutive ale societatilor comerciale: ele nu detaliaza deloc partea asta de colaborare intre asociati sau actionari, regulile de protectie la diluarea participatiilor sau devalorizarea lor ca urmare a derularii unor proceduri societare sunt practic inexistente, iar asta creeaza un teren fertil pentru interpretari multiple si adesea contradictorii.

Alte tari au facut niste pasi inainte pentru ca au alta cultura, avand si o istorie mai lunga in spate. Italia, spre exemplu, a creat prima bursa acum cateva sute de ani. Practic, acolo exista generatii intregi de oamenii familiarizati cu miscarea banilor. La fel, Olanda are si ea o istorie sute de ani in domeniul fondurilor de investitii , iar aceste doua tari nu sunt singurele din Europa cu un parcurs indelungat in meandrele pietelor de investitii.

Acum, gandeste-te la noi - avem abia treizeci de ani de capitalism, aparut in urma unei schingiuiri socio-economice care a durat aproape cincizeci de ani. Este normal sa nu fim la acelasi nivel cu tarile vest-europene, insa avem noroc - tehnologia este de partea noastra si ne va fi usor sa recuperam aceste decalaje, progresele care apar de la an la an fiind extraordinare. De asemenea, globalizarea ne obliga sa ne adaptam foarte repede la situatia economica din afara Romaniei. Am incredere ca urmatorii cinci ani vor aduce schimbari majore in domeniul finantarilor alternativei si ca tot mai multi antreprenori se vor orienta catre acest tip de piete.