Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
de Magda Florea
la 09 Iun. 2022
Reputatul economist Iancu Guda vorbeste, intr-un articol in premiera in Romania, despre impactul evaziunii fiscale cauzat de externalizarea ilegala a fortei de munca catre PFA / Micro. In baza unei cercetari minutioase, concluziile indica faptul ca bugetul tarii e pagubit cu sume uriase, care ar putea dubla reteaua nationala de autostrazi. Iata de unde a plecat studiul, cum s-a realizat, ce date a luat in calcul, de unde si care sunt concluziile, impactul si consecintele:
"Am plecat de la situatiile financiare ale companiilor si am identificat firmele cu risc mare de evaziune, apoi am consolidat sectorial si la nivel national. Am descoperit 4 indicatori care semnaleaza acest risc. Concluzia: 2 din 10 companii abordeaza astfel de practici, pierderile la buget fiind de aproape 54 miliarde lei in perioada 2015 – 2020. Romania a pierdut 11 mld eur la bugetul public doar in acesti ani. Cu aceste taxe suplimentare se putea dubla reteau de autostrazi (900 km x 10 mil eur / km) + se construia un spital in fiecare judet (50 mil eur x 42 spitale)", a explicat economistul.
OBIECTIVUL SI CONCLUZIILE STUDIULUI
Observ extinderea unei practici fiscale care afecteaza negativ bugetul public (deci, bunastarea noastra), si despre care se vorbeste deschis, cu o relaxare socanta, inclusiv in diferite conferinte de afaceri sau chiar la televizor: practica unor companii de „optimizare” fiscala a costurilor cu forta de munca. In opiniile exprimate public (inclusiv de catre unii politicieni!), exista doua suspiciuni:
- o parte din angajatii care sunt platiti la nivelul salariului minim pe cartea de munca mai primesc in paralel beneficii banesti nefiscalizate din partea angajatorilor (plata la negru);
- o parte din angajati sunt externalizati pe contracte de colaborare de tip PFA / microintreprindere pentru reducerea impozitelor si contributiilor sociale platite.
Daca prima practica este complet ilegala, a doua este intr-o zona gri, deoarece legalitatea externalizarii fortei de munca pe un contract de colaborare consta in caracterul independent al activitatii. Practic, totul este in regula din punct de vedere fiscal daca persoana respectiva respecta cateva conditii:
- presteaza serviciile catre mai multi agenti economici,
- isi poate alege programul de lucru sau locul desfasurarii activitatii,
- riscurile inerente muncii sunt asumate de catre persoana respectiva si alte cateva conditii mai extinse enumerate in codul fiscal.
Daca… problema este la acest „daca”. Pentru ca, in realitate, multi dintre noi cunoastem companii sau oameni care apeleaza la aceste practici pentru reducerea costurilor fiscale, dar unde activitatea este una dependenta, adica acel prestator de servicii lucreaza doar pentru o singura companie, iar atunci „optimizarea” este evaziune fiscala. Problema devine un cancer al societatii atunci cand inchidem ochii si nu facem nimic, pentru ca „nu ne afecteaza pe noi” / „de ce sa ma implic si sa am probleme”. Ei bine, ar trebui sa ne implicam, pentru ca evaziunea fiscala inseamna pierderea de oportunitati, investitii nerealizate si scaderea bunastarii noastre.
Eu am decis sa ma implic si sa contribui cu o analiza pentru evaluarea impactului fiscal cauzat de externalizarea ilegala a fortei de munca. Metodologia propusa este unica si fara precedent in cercetarile realizate pana acum in Romania: am calculat impactul pornind de la nivel micro⇔macro. Am analizat situatiile financiare publice ale companiilor, am calculat impactul fiscal (taxele neplatite) si am ajuns la urmatoarele concluzii:
- Esantionul analizat: 23.059 companii cu venituri >1 milion € care angajeaza circa 2 milioane de salariati (50% din intreaga forta de munca din sectorul non-public), analizand situatiile finanicare publice pentru perioada 2015–2020;
- Jumatate din aceste companii au fost incadrate pentru cel putin 1 an din perioada 2015–2020 in clasa de risc major privind externalizarea ilegala a fortei de munca. In fiecare an 1 din 4 companii analizate erau incluse in aceasta clasa de risc;
- Impactul fiscal maximal (caracterul ilegal al externalizarii fortei de munca este valabil pentru toate companiile incadrate in clasa de risc major) este de 54,3 miliarde Lei in perioada 2015–2020. Aceasta inseamna impozite si contributii sociale neplatite de aproape 11 miliarde €. Cu acesti bani se putea dubla reteaua de autostrazi din Romania (circa 900 km de autostrada la un cost estimat de 10 milioane € / km) si se putea construi un spital modern in fiecare judet (42 de spitale × 50 milioane € / spital). Ce ar fi fost daca…
- Fenomenul evaziunii fiscale prin externalizarea ilegala a muncii a luat amploare in perioada analizata. Practic, impactul fiscal prin taxele neplatite a crescut cu 60%, de la 7,1 miliarde Lei (2015) pana la 11,3 miliarde Lei (2020). Combinatia perfecta a unor factori motivationali care a determinat din ce in ce mai multi antreprenori sa mearga pana la limita cu aceasta practica, sau chiar dincolo de ea: cresterea salariilor, taxele ridicate pe munca dar reduse pe capital;
- Impozitele neplatite prin externalizarea ilegala a fortei de munca reprezinta circa 8% din contributiile sociale si impozitul pe veniturile din salarii incasate la bugetul public. Practic, pentru fiecare 100 de lei taxe incasate pe munca, statul ar mai fi putut incasa inca 8 Lei doar prin eliminarea practicilor de externalizare ilegala a fortei de munca.
Cum am ajuns la toate aceste cifre si concluzii? Studiul care urmeaza prezinta metodologia si rezultatele obtinute la final sunt detaliate la final, atat din perspectiva impactului total cat si a distributiei sectoriale.
Metodologie: cum depistam companiile cu risc major de externalizare ilegala a fortei de munca?
Simplu: follow the money! Nu trebuie decat sa ne imaginam care sunt efectele vizibile asupra contului de profit si pierdere in cazul companiilor care externalizeaza forta de munca pe contracte de colaborare PFA / microintreprindere, in loc sa contracteze angajatii legal, prin intermediul contractelor de munca. Nu trebuie sa ai doctorat in economie pentru a realiza ca efectele imediate sunt urmatoarele in cazul companiilor care promoveaza astfel de practici in oglinda cu media sectoriala (companii similare cu aceeasi activitate):
- Ponderea cheltuielilor cu personal in total cheltuieli exploatare este mai redusa;
- Ponderea altor cheltuieli de exploatare (categoria prestatiilor oferite de terti) in total cheltuieli este mai mare (practic, aici sunt incluse facturile emise de subcontractorii de tip PFA / microintreprindere);
- Cifra de afaceri / angajat este superioara fata de media sectoriala, in special datorita efectului de baza (compania cu risc are mai putini angajati contractati pe cartea de munca). Practic, vanzarile sunt nejustificat de mari avand in vedere numarul redus de angajati;
- Salariul mediu brut / luna este inferior fata de media sectoriala, probabil o parte fiind platita prin subcontractare (exista practici mixte, cu salariul trecut pe cartea de munca la nivelul minim, iar diferenta este platita pe baza de factura emisa de acelasi angajat de pe o alta companie.
In tabelul urmator am exemplificat cei 4 indicatori care ne pot alerta asupra riscului de externalizare a fortei de munca catre activitati de tip PFA / microintreprindere. Pentru aceasta am folosit mediile la nivel national pentru toate companiile active in Romania privind structura contului de profit si pierdere, in oglinda cu un exemplu fictiv al unei companii care promoveaza astfel de practici. In scopul semnalarii unui risc relevant, au fost considerate deviatii de ±10% ale companiilor din esantion fata de mediile sectoriale.
Descrierea esantionului de companii selectate pentru aceasta analiza:
- Au fost selectate companiile care inregistreaza venituri >1 milion € si care au depus situatiile financiare pentru fiecare an din perioada 2015–2020. Dimensiunea companiilor este necesara pentru nivelul detaliilor financiare suficiente pentru efectuarea calculelor care sunt descrise mai departe. Au fost alese doar companiile care au depus situatiile financiare pentru fiecare exercitiu din perioada analizata pentru a elimina efectul de supravietuire (companiile radiate nu mai depun situatiile financiare) / regenerare (companiile nou infiintate nu au depus situatiile financiare in trecut). Astfel, rezultatele privind impactul fiscal calculat in fiecare an nu sunt distorsionate de efectele mentionate, in baza principiului de comparabilitate si continuitate;
- Esantionul rezultat: 23.059 companii, care concentreaza venituri totale de 1.212 miliarde Lei pe parcursul anului 2020 (reprezentand 75% din veniturile tuturor companiilor active in Romania) si circa 2,1 milioane angajati (reprezentand 53% din totalul salariatilor din sectorul nonpublic pe parcursul anului 2020);
- Au fost incadrate in clasa de risc ridicat privind externalizarea fortei de munca catre contracte de tip PFA / microintreprinderi companiile care au bifat cel putin 3 din cele 4 criterii (semnale de risc) detaliate anterior. Acest aspect este necesar tocmai pentru a diferentia companiile care externalizeaza forta de munca catre companii de leasing de personal (activitate integral legala) fata de cele care externalizeaza catre activitati de tip PFA / micro.
Pentru companiile incluse in clasa de risc ridicat de optimizare fiscala a costurilor cu forta de munca prin externalizarea catre activitate independenta PFA / microintreprindere a fost calculat impactul fiscal folosind urmatoarea abordare:
- In primul rand, a fost determinat ecartul dintre ponderea costurilor cu salariile in total cheltuieli de exploatare la nivel sectorial si cel inregistrat de fiecare companie incadrata in clasa ridicata de risc;
- Ecartul descris la punctul anterior a fost calculat procentual, iar apoi aplicat la valoarea absoluta a cheltuielilor de exploatare inregistrate de companiile analizate pentru fiecare an din perioada 2015–2020;
- Practic, se determina astfel echivalentul de salarii brute neinregistrate in contabilitate din cauza externalizarii angajatilor respectivi pe contracte de colaborare catre activitati independente de tip PFA sau microintreprindere;
- Rezultatele obtinute din esantionul analizat au fost extrapolate la nivel national folosind multiplicatorul de reprezentativitate. Acest multiplicator a fost determinat ca raport dintre impozitul pe venit si contributiile sociale platite de toate companiile active in Romania (conform executiei bugetare publicate de Ministerul Finantelor) / impozitul pe venit si contributiile sociale platite de companiile din esantionul analizat.
Aplicand metodologia descrisa la punctul anteior, tabelul de mai jos surprinde impactul taxelor (impozit pe venit si contributii sociale) neplatite de companiile incadrate in clasa ridicata de risc privind optimizarea fiscala, in cazul in care riscul se materializeaza pentru toate aceste companii. Astfel, se estimeaza ca circa 8% din contributiile sociale si impozitele care ar trebui platite (daca toate contractele de colaborare ar fi incadrate in regimul fiscal al contractului de munca) nu sunt platite in realitate. Impactul fiscal total maximal estimat pentru perioada 2015-2020 cauzat de optimizarea fiscala prin externalizarea fortei de munca catre activitati independente indica o diminuare a veniturilor publice cu 54,29 miliarde Lei. Impactul este major, in conditiile in care impozitul si contributiile neplatite reprezinta:
- Circa 1% din PIB in fiecare an din perioada analizata. In conditiile in care Romania inregistreaza o pondere a veniturilor publice raportate la PIB aproape de 30% in perioada analizata, cu 10% mai putin decat media tarilor membre UE, deducem faptul ca 10% din economia subterana din Romania este cauzata de optimizarea fiscala a taxelor privind forta de munca externalizata catre activitati independente sau microintreprinderi;
- Circa 38% din toate investitiile publice realizate de statul roman in perioada 2015–2020. Impactul taxelor neplatite din optimizarea fiscala a fortei de munca se ridica la 11,3 miliarde € pentru perioada analizata, bani cu care se puteau construi 42 de spitale (cost estimat de 50 milioane € / spital pentru fiecare resedinta de judet) si se putea dubla infrastructura de autostrazi in Romania (circa 900 km de retea aditionala de autostrazi la un cost mediu de 10 milioane € / km autostrada).
Impactul fiscal al impozitelor si contributiilor sociale neplatite din cauza activitatilor de optimizare fiscala poate fi calculat si din perspectiva distributiei sectoriale in functie de codul CAEN principal al companiilor suspecte de astfel de practici pe pacursul anului 2020. Astfel, aproape doua treimi din toate impozitele si taxele neplatite din cauza acestui fenomen provin din 5 industrii: comertul cu ridicata si distributie (15%), IT (13%), alte activitati si servicii prestate in special companiilor (12%), constructii (11%) si transporturi (10%). Majoritatea acestor sectoare conduc si in topul frecventei fenomenului de optimiare fiscala, in conditiile in care ponderea companiilor suspecte de aceste practici in total companii fluctueaza intre 30–40%.
de Magda Florea
Senior Editor Manager.ro
Literatura romana Rezumatele textelor studiate in clasele V-VIII
Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul primar - INVATATORI 2 culegeri OF 18356
Teste rezolvate pentru reusita la titularizare EDUCATOR-PUERICULTOR
Ultimele NOUTATI
Autostrazi, scoli si spitale ar putea fi construite mai repede. Legea care a intrat in vigoare si schimba modul in care se fac investitiile din bani europeni
14 Iul. 2026
Salariul nu mai e suficient pentru angajatii tai. Companiile de succes investesc tot mai mult in sanatate mintala. Top beneficii acordate in 2026
14 Iul. 2026
Novarion si Hubix atrag o finantare de 9,5 milioane euro de la UniCredit Bank pentru o noua etapa a proiectului The Lake Home din Sibiu
14 Iul. 2026
Poate automatizarea sa rezolve deficitul de forta de munca din industria romaneasca?
14 Iul. 2026
Modele de business flexibile: Cum se schimba piata muncii in favoarea liber-profesionistilor
14 Iul. 2026
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit. Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special de mai jos?
Noutati Fiscale 2026. Reguli noi pentru societatile comerciale
Partenerii nostri
Consumabilele firmei, gestionate ca un stoc adevarat: sistemul care elimina drumurile de urgenta
Cum se inregistreaza in contabilitate un discount acordat pe o perioada de 5 ani
ANAF propune schimbarea modului de emitere a Certificatelor de inregistrare fiscala si de TVA
Cum iti organizezi eficient activitatea pe cont propriu
Cum se suspenda permisul pentru amenzile neplatite: Guvernul a adoptat Normele de aplicare
Cum gestionezi corect conformitatea fiscala a companiei tale
Investitia care poate sustine dezvoltarea unei ferme de lapte
6 lucruri esentiale de verificat inainte sa alegi sertare de bani pentru afacerea ta
x