E oficial: Ratele la creditele Prima Casa si Investeste in tine se vor calcula in functie de IRCC
oug 114taxa pe lacomieirccrobordobanzi
Ministrul de Finante, Eugen Teodorovici, a anuntat ca Executivul a modificat indicele de referinta pentru calculul creditelor in lei, accesate prin programele guvernamentale "Prima Casa" si "Investeste in tine". In acest moment, ROBOR la 3 luni este 3,27%, iar la sase luni de 3,38%. IRCC se afla la 2,36%.
Oficialul de la Finante a anuntat, joi, inlocuirea indicelui de referinta
ROBOR, cu
IRCC, pentru creditele accesate prin programele "Prima Casa" si "Investeste in tine".
"S-a adoptat astazi (joi-n.r) o hotarare de Guvern pentru modificarea legislatiei specifice programelor guvernamentale cu garantia statelor pentru clarificarea modaliatii de aplicare a OUG nr. 19/2019. Este o masura necesara care va reduce costurile de finantare a creditelor scordate prin programele Prima casa, Prima masina si Investeste in tine, programe de succes”, a declarat Eugen Teodorovici.
Costul total al finantarilor acordate in cadrul Programului Prima Casa va fi compus din:
- rata dobanzii stabilite pe baza indicelui de referinta pentru creditele acordate consumatorilor, denumit in continuare IRCC plus o marja de maximum 2% pe an pentru creditele in lei; marja include si nivelul total al comisioanelor percepute de catre finantator; marja nu include costul evaluarii imobilului, costul aferent efectuarii formalitatilor de publicitate si comisionul de gestiune datorat FNGCIMM, dupa caz;
- comisionul de gestiune datorat FNGCIMM si recuperat de la beneficiar. Nivelul comisionului de gestiune si al comisionului unic de analiza, calculat la soldul garantiei statului, se negociaza anual intre Ministerul Finantelor Publice si FNGCIMM si se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice”.
Finantatorii vor avea obligatia prevederii exprese in contractele de credit a costurilor cu dobanda exprimata in raport cu IRCC si separat a costurilor cu comisioanele.
IRCC va fi aplicat si la programul "Prima Masina”
Si romanii care au contractat credite prin programul guvernamental "Prima Masina” vor beneficia de noul indice de referinta, IRCC.
Si aici vor fi modificari, astfel incat costul total al finantarilor acordate, care este suportat de catre beneficiar, se va compune din rata dobanzii stabilite pe baza indicelui de referinta pentru creditele acordate consumatorilor, denumit in continuare IRCC plus o marja de maximum 3% pe an.
Marja include si nivelul total al comisioanelor percepute de catre finantator si cheltuielile obligatorii legate de finantare, in toate etapele finantarii; marja nu include costul asigurarii, costul aferent efectuarii formalitatilor de publicitate, prima de garantare, penalitatile percepute conform contractului de finantare.
ROBOR va fi inlocuit cu IRCC si pentru creditele luate prin programul "Investeste in tine".
"Rata dobanzii stabilite pe baza indicelui de referinta pentru creditele acordate consumatorilor, denumit in continuare IRCC plus o marja de maximum 2% pe an; marja include toate costurile legate de acordarea si derularea creditului in toate etapele finantarii”.
De ce a facut Ministerul de Finante aceste modificari?
Ministerul de Finate a reglementat obligativitatea folosirii indicelui IRCC pentru calculul creditelor guvernamentale, intrucat mai multe banci din piata voiau sa aplice noul indice doar creditelor ipotecare si celor de consum, profitand de faptul ca legislatia, pana la interventia de joi, permitea acest lucru.
Astfel, oficialii s-au vazut nevoiti sa specifice clar in legislatie obligativitatea folosirii acestui indice si pentru programele guvernamentale, lucru ce a starnit ceva tensiune pe piata bancara, fiindca bancile se vad nevoite sa faca modificari serioase ale programelor de finantare, iar unele spun ca acest lucru nu este tocmai in favoarea lor.
Cine va beneficia de noul calcul IRCC?
Noul indice de referinta se aplica atat creditelor noi acordate, la refinantarea creditelor aflate in derulare cat si contractelor aflate in derulare cu acordul partilor formalizat prin act aditional la contractul de credit.
Prin prevederea " cu acordul partilor formalizat prin act aditional la contractul de credit" se poate isca un scandal intre clienti si banci, din care castigator va iesi doar statul. Concret, statul "si-a facut datoria", modificand in jos dobanzile, insa "e vina bancilor daca nu reglementeaza noul indice".
Indicele de referinta pentru credite acordate in lei cu dobanda variabila se publica in fiecare zi lucratoare pe site-ul Bancii Nationale a Romaniei si reprezinta rata de dobanda calculata ca medie ponderata a ratelor de dobanda cu volumele tranzactiilor de pe piata interbancara.
Indicele de referinta se calculeaza la finalul fiecarui trimestru, ca medie aritmetica a ratelor de dobanda zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmand a se aplica de fiecare institutie de credit pentru trimestrul urmator.
Se vor scumpi sau se vor ieftini ratele?
Este o intrebare la care analistii au un raspuns contradictoriu cu cel al responsabililor din Guvern. Concret, analistii financiari spun ca noul indice (IRCC) este o "gura de oxigen temporara" si se asteapta ca, pana la finele anului, acesta sa se situeze peste nivelul ROBOR.
Pe de alta parte, autoritatile spun ca prin inlocuirea ROBOR cu IRCC, romanii vor avea costuri mai mici la ratele creditelor in lei, inclusiv pentru programele despre care am vorbit mai devreme: "Prima Casa", "Prima Masina" si "Investeste in tine".
Cu toate ca IRCC (noul indice, care intra in componenta dobanzilor variabile la credite) este mai mic cu aproximativ 1 punct procentual decat ROBOR, acum poti intalni rate mai mari, comparativ cu luna aprilie, cand dobanda se calcula in functie de ROBOR.
Astfel, in cazul Alpha Bank, la un credit de 250.000 de lei pe 30 de ani, rata lunara cu dobanda legata de IRCC este de 1.598 de lei, fata de cea legata de ROBOR, care este in prezent de 1585 de lei, deci cu 13 lei mai scump. In cazul First Bank, la acelasi tip de credit, dobanda este cu 96 de lei mai mare.
Pentru celelalte banci care au implementat deja noul indice IRCC care intra in componenta dobanzii creditului, scaderea cea mai mare a ratei unui credit de 250.000 de lei rambursabil in 30 de ani o intalnim la Banca Transilvania, unde rata scade cu 118 lei. La Libra Internet Bank gasim cea mai mica scadere de rata, de numai 20 de lei, arata datele
FinZoom.ro
Majoritatea bancilor au luat decizia sa majoreze marjele fixe ale creditelor astfel incat sa fie apropiate de vechea dobanda sau la fel, insa sunt si banci cu dobanzi mai mari la propriile produse, decat in aprilie.
Una dintre vocile cele mai importante din sistemul financiar-bancar din Romania, care taie elanulor romanilor ce spera in ieftinirea ratelor este insusi Mugur Isarescu, guvernatorul BNR.
Isarescu indeamna romanii sa aiba o gandire realista in raport cu noul indice de referinta pentru dobanzile la credite, si sa nu se astepte la miracole din partea IRCC, pentru ca totul este foarte imprevizibil.
"ROBOR-ul, prin rolul sau de indicator pentru credite, a fost demonizat pur si simplu. Orice indicator are valoare cat timp este credibil. Daca il calci asa in picioare si il tii numai in pumni, isi pierde din credibilitate. Sunt foarte multi factori care actioneaza. In masura in care inflatia tinde sa creasca si publicul percepe acest lucru, ROBOR-ul datorita decalajului in timp, probabil ca, la 3 luni, va fi ceva mai mare decat IRCC-ul, dar nu cu mult si s-a dovedit acest lucru.
In schimb, daca inflatia vine in jos, si publicul percepe acest lucru, e foarte probabil ca ROBOR-ul sa fie mai mic decat IRCC-ul. Vom trai si vom vedea cum va fi. Nu putem sa spunem cu exactitate, pentru ca sunt multi factori care actioneaza in acest domeniu, inclusiv controlul lichiditatilor. Sa nu va asteptati ca acest IRCC vine ca un miracol si face dreptate pentru toata lumea. Este un indice care se adauga la o marja de dobanda pe care o au bancile si care este stabilita de fiecare banca in parte", a spus Isarescu.
Analist financiar: Romanii vor scoate din buzunar aproximativ aceeasi suma pentru a-si achita ratele la banci
Analistul financiar Dragos Cabat a afirmat, ca problema noului ROBOR "e o chestie de nuanta”.
"Cine stabileste ce e calculat corect si incorect? E un mod de calcul fata de un alt mod de calcul. Deci, este o poveste. Ceea ce nu spune senatorul, fie ca nu stie, fie ca nu vrea, este aceasta volatilitate mai mare a indicelui corect”, a adaugat el.
Cabat a mai atras atentia ca noul ROBOR, daca va fi aplicat, va avea o mai mare volatilitate la termen scurt si ca in termen lung diferenta va fi insesizabila. Asta inseamna ca pe termen lung ratele pot fi mai mici, dar si mai mari.
"Intreaga poveste cu a refinanta creditele cu noul ROBOR nu se justifica in niciun fel, a fost doar o initiativa populista a politicienilor”, a subliniat analistul financiar.
Analistul Dragos Nichifor: "Ratele nu se reduc nici macar cu 1%"
Analistul bancar Dragos Nichifor a declarat, la randul sau, ca diferenta dintre ROBOR si indicele de referinta calculat pe baza tranzactiilor efective, la care se vor raporta creditele in lei, este de aproximativ 0,5%.
"Tehnic, la tot ce inseamna credite existente nu se modifica nimic. Promisiunea ca se duc ratele in jumatate, nu doar ca nu se duc in jumatate, ci nu se reduc nici macar cu 1%, deci nu se intampla nimic la creditele existente.
La creditele nou acordate, poate va fi o diferenta intre ROBOR si noul indice de referinta, dar nu cred ca va fi suficient de mare incat sa genereze niste costuri cu mult mai mici clientilor.
Poate vorbim de o rata cu 10% mai mica, in niciun caz la jumatate cum anuntau ei. Diferenta intre ROBOR si indice este 0,5%. Si acest 0,5% inseamna cam 5% in rata. Deci, daca ai rata de 1.000 de lei si presupunem ca treci pe noul indice, probabil ca ar scadea rata la 950 de lei", a mentionat Dragos Nichifor.
Nu in ultimul rand, si purtatorul de cuvant al BNR, Dan Suciu, a atras atentia recent ca daca Guvernul va schimba modul de calcul al referintei pentru creditele in lei, romanii nu vor plati rate mai mici.
Expert financiar: Guvernul se confrunta cu grave probleme la ora actuala si nu vrea sa recunoasca ca nu mai sunt bani
Iancu Guda contureaza prin declaratiile sale un tablou sumbru al economiei romanesti, de astazi, dar mai ales, de maine. Potrivit expertului financiar, Guvernul se confrunta cu grave probleme la ora actuala si nu vrea sa recunoasca ca nu mai sunt bani. De aici, in loc sa aplice politici fiscale relaxante pentru firme si sa nu mai intervina fortat in economie cu masuri care mai de care mai aberante, Guvernul procedeaza fix invers. Forteaza economia marind salariile minime din pix, pune presiune pe firme, iar rezultatul il vedem cu totii, in inflatie. Pe de alta parte, "daca e lapte si miere de ce a luat Guvernul luna trecuta trei miliarde datorie?" se intreaba retoric analistul.
Guda spune ca a atras atentia Guvernului inca de acum 3 ani, avertizand cu privire la pericolul pe care il reprezinta cresterea ROBOR.
"Am ridicat semnale de alarma inca din august 2017, cand ROBOR la trei luni era la 0,7 - o,8, am avertizat ca se va apropia de 3% pana la finele lui 2018 si ca va depasi 3% in prima parte a lui 2019 si s-a intamplat.
Atat timp cat vom avea inflatie ridicata vom avea si dobanzi ridicate. Piata decide prin cerere- oferta, inflatie, nivelul dobanzii si acestea reflecta nivelul de inflatie. Daca lichididatea e mica, atunci dobanzile cresc, companiile trebuie sa fie competitive, daca firmele romanesti nu investesc ca nu au predictibilitate fiscala, atunci avem importuri - avem nivel record de importuri, importam produse de retail si consumam pe banii copiilor nostri ca avem datorii", a explicat Iancu Guda.
Analistul descrie scurt si la obiect, principalele caracteristici ale economiei romanesti din acest moment: cresteri de importuri, deficit comercial record, cel mai mare din ultimul deceniu, inflatie si dobanzi -, conluzionand ca "politica nu trebuie sa fie separata de economie".
Guda vorbeste in continuare despre majorarea salariilor fara consultarea mediului privat si fara o analiza de impact, lucru care a mai ingopat afacerile din Romania la inceputul anului. Inca de cand a fost impusa cresterea salariului minim brut, IMM-urile au fost scandalizate si au spus ca vor raspunde in consecinta acestei cereri, prin concedieri, scumpiri, insolventa si faliment, pentru ca pur si simplu povara fiscala este si asa greu de dus, iar aceasta masura nu face decat sa le inrautateasca situatia.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
