Exista afaceri dupa coronavirus?
businessafacericompaniifirmecoronaviruspandemieepidemie
Modelul de busienss din Romania a traversat de-a lungul timpului etape care i-au pus la incercare atat curajul, initiativa, resursele, cat mai ales puterea de reinventare. Pandemia noului coronavirus este mai mult decat o provocare pentru oamenii de afaceri din Romania. Putem spune, desi nu avem inca toate datele "pe masa", fiindca evenimentele sunt inca in desfasurare si, poate, nici nu si-au atins apogeul, ca aceasta criza sanitara reprezinta momentul T.ZERO pentru businessul romanesc. De aici incolo, coordonatele se vor schimba fundamental, si, e esential sa mirosim oportunitatea, intrucat, istoria ne-a invatat ca toate marile momente de cumpana ale omenirii au insemnat resetare si evolutie.
La aceasta ora, putem da ca certitudine faptul ca multi romani isi vor pierde locurile de munca dupa perioada somajului tehnic. Printr-o viziune pragmatica, putem deduce ca, dupa ce firmele abia au respirat o perioada, vor avea nevoie de timp pentru a-si reveni si a putea sustine costuri de personal.
Urmeaza o perioada dificila din punct de vedere economic, in care sprijinul guvernamental, ar trebui sa fie accesibil si de folos substantial antreprenorilor din Romania, in conditiile in care ei sunt motorul economiei.
Banii aceia la buget, pe care toti ii dorim directionati in spitale acum, si ii voiam in autostrazi pana mai acum cateva luni, se aduna in cea mai mare parte, de la fiecare firma, de la fiecare companie, mai mica sau mai mare. Toate, ca furnicile, varsa, cate un graunte-doi, in vistieria statului. Fara taxe, impozite si contributii platite de mediul privat, economia nu ar duce-o rau, ci pur si simplu nu ar putea exista, cel putin, nu economie de piata.
Tocmai din acest considerent, se impune o discutie asupra evolutiei mediului de afaceri in perioada post-covid-19, mai ales ca acest moment ce este in sine o provocare reala, este urmat de o dinamica fireasca si independenta a pietei muncii, determinata de schimbul generatiilor. Piata muncii va fi dominata in urmatorii ani de generatiile nascute dupa anii '80, iar acest lucru presupune la randul sau o regandire a modelului de business in tara noastra.
Modelul de business din Romania s-ar putea adapta pe economia de tip gig
Economia de tip gig este "un mediu in care pozitiile temporare sau munca contingenta sunt comune si organizatiile contracteaza lucratori independenti pentru angajamente pe termen scurt (3-6 luni). Iar acest tip de economie pare sa fie mai mult decat o tendinta trecatoare. De exemplu, doua din cinci organizatii cu peste 100.000 angajati (conform unui studiu derulat de EY) se asteapta sa isi creasca utilizarea fortei de munca contingente pana la sfarsitul anului curent", arata Claudia Sofianu, Partener, Liderul Diviziei de Impozit pe venit si contributii sociale, EY Romania
Privind in perspectiva urmatorilor 2 ani, EY Romania arata, conform World Economic Forum preconizeaza ca cele mai cautate aptitudini in 2022 vor fi cele de Analiza Datelor, Inteligenta Artificiala & Machine Learning, respectiv cunostinte de Operatiuni si Management.
Care ar fi solutia pentru a acoperi aceste nevoi ale angajatorilor in urmatorii doi ani? O platforma de tip gig, care sa reuneasca persoanele ce au competente, studii si dorinta de a se dezvolta profesional in functie de cerintele pietii.
"In acest fel, o platforma de tip gig poate pune la dispozitia companiilor experienta si expertiza generatiilor consacrate in piata muncii (respectiv X si Baby Boomers) si aptitudinile digitale, fie native, fie dezvoltate de-a lungul anilor, ale noilor generatii (Y sau Millenials, nascuti intre 1980 si 1995, si Z, cei nascuti intre 1996 si 2010).
Noile modalitati de colaborare dintre companii si giggeri (persoanele care lucreaza pe proiecte) asigura deja independenta, autonomie si dinamism, dar mai pot fi imbunatatite atunci cand discutam despre protectia sociala a gigger-ului", explica Claudia Sofianu.
Ne permitem sa credem intr-o astfel de transformare a pietei muncii, daca aruncam o privire peste cum a transformat modelul de business autohton, criza financiara din 2008.
Cum orice criza inseamna oportunitate, odata cu anul 2008, au explodat colaborarile pe baza de proiect.
Companiile din Romania se vor orienta catre giggeri, dupa momentul Covid-19
Estimarile EY Romania arata ca, in acest an, 20% dintre colaboratorii unei companii vor fi giggeri iar procentul va ajunge la 50% in anul 2030.
Oportunitatea exista. Insa urmeaza provocarile. E Romania pregatita sa creeze un cadru legal si reciproc avantajos pentru colaborator, companie si stat? Se pot adapta companiile la caraacteristicile generatiilor care vor domina piata muncii in urmatorii ani?
"Cele mai multe intrebari si dileme sunt legate in acest moment de domeniul fiscalitatii, dar si de asigurarea sociala a acestor colaboratori si de beneficiile pe care le pot obtine", mai spune reprezentantul EY Romania, care atrage atentia asupra faptului ca problema se mai pune si in alta maniera: " cum adera aceste generatii la cultura organizationala a companiei si cum isi dezvolta apartenenta la companie si la valorile acesteia?
Se pare ca raspunsul ne poate fi oferit de un studiu la nivel global, efectuat pe 6.700 de respondenti si care releva caracteristicile generatiilor Y (Millenials) si Z, adica generatiile care vor domina piata muncii in anii ce vor urma.
"Din acest studiu reiese ca Generatia Z este mai pragmatica, iar Generatia Y (Millenials) este mai idealista. In timp ce Y a crescut intr-o perioada in care era important sa participi la competitii, cei din Z au trecut prin perioade succesive de recesiune, crize de emigrare si crize ecologice. Prin urmare, Generatia Z este concentrata pe acumularea de economii, in timp ce Millenials sunt in cautarea de experiente.
In concluzie, atunci cand lucram cu aceste generatii, va trebui sa tinem cont de modul in care interactioneaza cu platformele digitale si de preferintele lor pentru a performa. Iar cand vor alege sa lucreze ca giggeri, vor sti ca platformele reprezinta viitorul", concluzioneaza Claudia Sofianu, Partener, Liderul Diviziei de Impozit pe venit si contributii sociale, EY Romania.
Citeste si:
Criza poate insemna oportunitate: Businessul romanesc ar putea fi impins de la spate de COVID-19
Un produs media marca Rentrop&Straton 
