Romania ar fi ajuns la un curs euro de 6 lei si somaj la 30-40% daca Bolojan nu adopta pachetul fiscal dureros
economieromaniapret eurocurs eurobolojansomaj
Romania a fost extrem de aproape de o criza economica severa, comparabila cu dezastrul financiar suferit de Grecia in 2010. Potrivit vicepremierului Dragos Anastasiu, daca Guvernul nu ar fi adoptat pana la 8 iulie pachetul fiscal dur, dar necesar, tara risca o depreciere masiva a monedei nationale si o explozie a ratei somajului. Un scenariu cu euro la 6 lei si somaj de 30-40% nu era o exagerare, ci o proiectie sumbra bazata pe date economice si presiuni externe reale.
Acest semnal de alarma vine intr-un context tensionat, in care Romania se confrunta cu un deficit bugetar alarmant, dependenta de fonduri europene si o presiune uriasa din partea agentiilor de rating. Masurile adoptate de guvernul condus de Ilie Bolojan au fost criticate de unii pentru duritatea lor, dar fara ele, Romania ar fi fost rapid catalogata drept "neinvestibila" si ar fi pierdut sprijinul financiar international.
Pachetul fiscal a salvat Romania de la colaps
Adoptarea rapida a primului pachet de masuri fiscale pana pe 8 iulie nu a fost o alegere, ci o necesitate. Conform declaratiilor lui Dragos Anastasiu, in lipsa acestui pachet, Comisia Europeana ar fi blocat fondurile europene, iar agentiile de rating ar fi retrogradat Romania. Acest lucru ar fi dus inevitabil la prabusirea increderii investitorilor, cresterea costurilor de imprumut si deprecierea accelerata a leului.
Cu alte cuvinte, Romania era la un pas de a repeta scenariul Greciei din 2010. Cursul euro ar fi ajuns rapid la 6 lei, iar rata somajului ar fi explodat la 30-40%, afectand grav economia, locurile de munca si nivelul de trai al populatiei.
Romanii nu vor vedea relaxare fiscala prea curand
Conform estimarilor guvernului, impactul bugetar al acestui prim pachet este de 1,1% din PIB in 2025 si va ajunge la 3,5% in 2026. Masurile sunt impartite in mai multe etape, unele intrand in vigoare deja in august, iar altele urmand sa fie aplicate de la 1 ianuarie 2026. Pana la finalul lui 2026, nu se intrevede nicio reducere a TVA sau relaxare fiscala.
Romania trebuie sa reduca deficitul bugetar cu aproximativ 4% din PIB, adica in jur de 100 de miliarde de lei. In aceste conditii, guvernul este fortat sa ia masuri impopulare, dar inevitabile.
Crestere economica lenta, dar stabila
Desi impactul reformelor este dureros pe termen scurt, guvernul este increzator ca Romania va inregistra totusi o crestere economica, chiar daca mai modesta decat estimarile initiale. Pachetele urmatoare de reforme vor viza debirocratizarea administratiei si eliminarea inechitatilor din sistemul fiscal.
Dragos Anastasiu a recunoscut ca nu a existat timp pentru consultari largi cu sindicatele si patronatele, dar a promis ca urmatoarele etape ale reformei vor adresa mai clar problemele de fond si vor construi un cadru fiscal mai echitabil si mai eficient.
Sursa foto: Facebook / Dragos Anastasiu
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML