Leul nostru pierde teren, se va devaloriza. Euro sare de 5 lei: ce se intampla cu banii romanilor
previziuni economicecurs valutarcfa romania
Apar noi previziuni referitoare la piata monetara, iar analistii nu vad deloc cu ochi buni evolutia leului in urmatorul an. Vom plati mai bine de 5 lei pentru un euro, inflatia scade usor, dar ramane la o valoare piperata, de doua cifre procentuale, iar dobanzile ratelor influentate de ROBOR se vor mentine aproape de nivelul actual.
Se anticipeaza ca moneda noastra nationala isi va pierde din putere in fata euro, care va sari de pragul psihologic de 5 lei va rezista mult timp pe aceasta pozitie de forta.
Scumpirile ne vor da batai de cap si anul viitor
Nici de scumpiri nu vom scapa in urmatoarele 12 luni. Rata anuala a inflatiei va continua sa aiba doua cifre procentuale, din nefericire pentru bugetele noastre. Concret, se estimeaza ca peste un an inflatia va fi de 10%. Ce-i drept, in acest moment a depasit pragul de 15%, deci se va mai tempera, dar oricum ramane mare si va continua sa puna probleme mai ales romanilor cu venituri modeste.
Avem o oarecare stabilitate in privinta dobanzilor la creditele bancare. ROBOR la trei luni folosit in calculul creditelor de consum in lei cu dobanda variabila - nu va fi foarte diferit de nivelul din prezent, analistii din cadrul CFA Romania asteptandu-se ca acesta sa fie cotat peste un an la 7,48%. La inceputul acestui an, ROBOR se situa in jurul valorii de 3% pe an, deci nivelul din 2023 este cu mult piperat fata de zorii lui 2022, dar cel putin ramane stabil.
De asemenea, o stabilitate vom inregistra si in privinta randamentelor titlurilor de stat la cinci si zece ani. Desi vor fi in usoara scadere, se vor mentine la valori aproape similare celor din prezent.
“Pe fondul datelor macroeconomice pozitive inregistrate in luna august, indicatorul de incredere macroeconomica a inregistrat o crestere semnificativa. Insa atat indicatorul de incredere cat si componenta sa de anticipatii raman la niveluri reduse, ceea ce este consistent cu anticipatii de decelerare a economiei in urmatoarea perioada. Anticipatiile inflationiste au inregistrat prima scadere din ultimii doi ani, participantii estimand insa ca inflatia va ramane exprimata in doua cifre cel putin in urmatoarele 12 luni", a declarat Adrian Codarlaau, vicepresedinte CFA Romania.
Daca ratele influentate de ROBOR se mentin stabile, altfel sta situatia cand vine vorba despre IRCC. Vin scumpirile, chiar de saptamana viitoare
Daca la creditele influentate de ROBOR vedem o stabilitate, desi una scumpa, la IRCC apar scumpiri.
Chiar de saptamana viitoare, ratele a aproximativ 450.000 de persoane fizice din tara noastra urmeaza sa creasca. Potrivit calculelor lui Adrian Codirlasu, vicepresedinte CFA Romania, din 2 octombrie bancile comerciale care imprumuta firmele si populatia ar urma sa aplice un IRCC de 4,08%. Mai mult, in 2023 povara dobanzilor va si mai aspra. IRCC ar putea ajunge la 5%-6,5%!
Scumpirile la IRCC vor fi cel mai mult regretate de cei 13.752 de romani care au solicitat trecerea de la ROBOR la IRCC!
"Conform informatiilor oferite de BNR, circa 450.000 de romani vor plati rate mai mari de saptamana viitoare. Cifra inglobeaza si pe cei 13.752 de romani care au solicitat trecerea de la ROBOR la IRCC pentru creditele Prima Casa, din momentul in care ROBOR s-a apropiat de nivelul de 8% (...) Alti 31.861 de imprumutati ai creditelor Prima Casa si Noua Casa au apelat la moratoriu, suspendand plata ratelor bancare cu pana la noua luni", potrivit
economica.net.
La inceputul lunii august, ROBOR la trei luni - folosit in calculul creditelor de consum in lei cu dobanda variabila - ajunsese la un record de 8,14%, dar si-a inceput declinul dupa un raport al BNR privind asteptarile inflationiste si dupa declaratia guvernatorului BNR Mugur Isarescu, in care a spus ca "bancile au sarit calul" si au suprareactionat la politica monetara a BNR de scumpire a dobanzii de referinta, masura luata, de altfel, de majoritatea bancilor centrale in aceasta perioada, pentru a tempera valul de scumpiri. Conform sefului Bancii Nationale, "a fost clara tendinta bancilor si a traderilor sa priveasca pesimist viitorul. Poate conditiile de lichiditate au facut ca bancile sa sara calul cu ROBOR-ul". Tot atunci, seful BNR a facut un apel catre banci, carora le-a cerut sa fie mai atente la semnalele care vin de la banca noastra centrala.
Pe de alta parte, Isarescu a vorbit chiar mai devreme, in luna mai, si despre IRCC si a avertizat ca atunci cand inflatia va face pasi in spate, IRCC risca sa devina mai periculos decat ROBOR, deci excat ceea ce ni se preconizeaza acum: "S-ar putea ca atunci cand inflatia se duce in jos si dobanzile scad, IRCC sa ramana mai sus decat ROBOR. S-ar putea. Avem doi indicatori, populatia are posibilitatea sa aleaga. Nu se intampla miracole in economie. Niciunul nu este solutia perfecta. Dupa mine, e bine sa ramana si IRCC si ROBOR. Bineinteles ca transmisia este in spate. De regula, directorul directiei de politica monetara imi spune de fiecare data: domnule, trebuie sa ne uitam inainte. Ii dau dreptate, dar mai trebuie sa ne uitam si in jur, sa vedem ce mai fac aia din stanga, din dreapta, ce se mai intampla. Nu traim intr-un turn de fildes si trebuie sa vedem realitatea”, spunea Isarescu la acea vreme.
In linii mari, concluzionam ca situatia economica a Romaniei e vazuta cu un plus de optimism de CFA Romania, daca tinem cont de faptul ca Indicatorul de Incredere Macroeconomica a fost majorat la 45,6 puncte.
Analistii isi corecteaza in sus previziunile economice la adresa Romaniei
Previziuni destul de bune cu privire la economia romaneasca ne-au oferit, zilele acestea, si FMI - Fondul Monetar International, dar si BERD - Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare.
Anul acesta, economia romaneasca ar urma sa creasca cu 5,3%, crede BERD, insa situatia se va schimba anul viitor. "In 2023, deteriorarea veniturilor gospodariilor, costurile de finantare si de energie care limiteaza investitiile si cererea externa slaba, in special din partea Germaniei, vor conduce la o crestere modesta a PIB-ului de 1,9%, dar cu riscuri de scadere in cazul unei recesiuni mai accentuate decat se asteapta in zona euro", indica BERD.
De asemenea, FMI crede ca vom incheia anul 2022 cu o evolutie economica de 4,8%, comparativ cu 2,2% cat previziona in raportul institutiei din primavara.
"Semnalele bune din partea partenerilor externi sunt validari ale deciziilor de politica fiscal-bugetara si financiara pe care le luam de la preluarea mandatului", a transmis Ministerul Finantelor.
Foto: freepik.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
