Se intampla in Romania: 450.000 de tineri fara noroc. Ce facem cu "Generatia NEET"?

Se intampla in Romania: 450.000 de tineri fara noroc. Ce facem cu Generatia NEET? generatia neeteducatieloc de muncajob

Ce inseamna pentru unii tineri sa nu aiba noroc? Sa abandoneze scoala prematur, sa nu le aprecieze nimeni calitatile, sa nu-i angajeze nimeni, sa imprumute o pereche de adidasi pentru a veni la oras, sa vina la Marea Neagra, pentru prima oara, la 18 ani, sa planga pentru ca au fost bagati o data in seama si nu stiu daca acest lucru se va repeta. Si toate aceste lucruri sa se intample in timp ce ei debordeaza de energie si de vise.
In terminologia Uniunii Europene NEET sunt tinerii de 15-25 ani, care in momentul inregistrarii lor nu sunt inclusi in nici un sistem educational, in nici o forma de training si nu ocupa un post de munca .

NEET inseamna, de fapt, in limba engleza, “Not in Education, Employment, or Training”.

Cu alte cuvinte, ei se afla intr-o stare derizorie. Iata de ce, prin Garantiile pentru Tineri – program european- lor li s-a alocat o suma consistenta de bani pentru a se ridica pe linia de plutire. In momentul in care li s-a dat o “fata” , au inceput sa fie considerati o resursa . Asa de exemplu, in Franta, 40% din dosarele intocmite pentru SEV ( Serviciul European de Voluntariat) apartin tinerilor NEET . Ei au posibilitatea de a cunoaste Europa lucrand in comunitatile sau ONG-urile din cele 50 de tari care gazduiesc SEV.

In Romania s-a hotarat de catre “sfatul inteleptilor” ca de NEET sa se ocupe Agentiile de Ocupare a Fortei de Munca (AOFM). Lor li s-a alocat de catre Comisia Europeana, inca din 20124, suma de 30.208.379,78 euro, reprezentand prefinantarea aferenta programului “Schema Garantii pentru Tineri – NEET “. AOFM-urile ar fi trebuit , ca sa utilizeze acesti bani in interesul tinerilor NEET, sa faca o baza de date care sa-i includa si sa schiteze programe de pregatire a lor pentru viata activa. N-au reusit sa faca nici una, nici alta, spunand ca nu au primit metodologiile specifice de la Ministerul Muncii si Justitiei Sociale.

Drept care Comisia Europeana a emis pe data de 5.08.2016 o nota de debit , cerand returnarea integrala a banilor. Acesti bani sunt irecuperabili: in cazul in care se va demara vreodata programul sus-amintit , in valoare de aproximativ 500.000 euro, acesti bani vor trebui luati acum din bugetul de stat.

Si ce mare lucru , nu-i asa ? Sunt doar vreo 450.000 tineri NEET in Romania (cifra este mult subevaluata) . La noi, in mod cert, tinerii NEET nu au o “fata”. Am incercat eu sa le-o desenez cat de cat colaborand, printr-o cercetare calitativa, cu “Coalitia ONG-urilor din Romania pentru Tinerii NEET” ,in anul 2014 . Poate ca aceasta fata va apare si in visurile functionarului roman de la AOFM si de la Ministerul Muncii si Justitiei Sociale.

Am realizat 22 studii de caz cu tineri NEET din Romania. Iata principalele rezultate :

Cum percep tinerii NEET societatea in care traiesc ?

- considera , in primul rand, ca traiesc intr-o societate in care furtul a devenit ceva obisnuit, natural (17 cazuri din 22);
- considera, in al doilea rand, ca oamenii nu au respect fata de lege (15 cazuri din 22);
- majoritatea celor investigati (14) cred ca situatia s-ar putea schimba in bine , in sensul ca la un moment dat se va face net distinctia dintre  ceea ce este just si injust ( oare nu sunt ei niste ante-ganditori ai momentelor pe care le simtim acum prin lupta anticoruptie?). Pentru acesti tineri nu oamenii au conceptii deformate ci sistemul este prost conceput.

Care sunt principalele nevoi ale acestor tinerii ?

La inceputul studiului am avut ipoteza ca principala nevoie a tinerilor NEET ar fi aceea de asigurare a hranei, hainelor, incalzirii si igienei, dat fiind faptul ca ei traiesc sub pragul de viata decenta. Aceasta ipoteza a fost infirmata de studiu. Ei bine principala nevoie exprimata de tinerii NEET a fost aceea de afectiune. Explicatia ar putea sta in terapia pe care si-o aplica, implicit, tinerii NEET in viata de zi cu zi.

1) Pe de o parte afectiunea celorlalti (familie, prieteni, vecini, oameni in general) este un indicator al faptului ca ei au recunoscut un succes de-al tau.

2) Aceasta cautare de afectiune prin obtinerea de succes se poate face si in zone mai tenebroase, paralele cu ceea ce se considera a fi de succes in societatea virtuoasa. Iata declaratia unuia din cei 22 tineri investigati : “ La mine in sat, Goiesti, sunt multi tineri fara lucru. Decat sa munceasca, ei prefera sa stea acasa. Se roaga prin sat sa le dea cineva de munca, la negru. S-au invatat cu putin, nu vor mai mult. Sunt delasatori, traiesc din ajutoare. Nu vor sa se angajeze. Nu se gandesc ca nu vor avea o pensie . La noi sunt oameni care cresc cai. Din asta traiesc. Unii vand cai. Altii cara nisip. Altii se duc la padure si iau lemne. Ii dau padurarului 200 lei si le vand cu 400. Din asta traiesc. Lumea s-a obisnuit sa se descurce, nu sa aiba carte.”

3) O forma speciala de cautare de afectiune prin obtinerea succesului am obsrervat-o al tinerii NEET cei mai defavorizati – orfani, tineri cu dizabilitati psihomotorii, tineri rezidenti saraci din mediul rural . Ei sunt cei mai inclinati sa abordeze comportamente altruiste lucrand ca voluntari. Acest comportament este o manifestare a ceea ce psihologii sociali numesc “Reactia Formare”. Este un scut, un mecanism de aparare in fata unei agresiuni majore. Au fost “loviti de soarta” si comporatmentul lor devine oarecum paradoxal, fiind mai altruisti decat semenii lor si dorind cu ardoare sa-i ajute. Este forma lor de a se proteja psihic de un sistem social perceput ca strain si rece. “Reactia Formare” am observat-o in 5 din cele 22 cazuri analizate.

Cum incearca sa scape tinerii NEET de situatia lor precara ?

Iata cateva strategii alese de tinerii NEET :

- 7 din cei 22 tineri muncesc minimum 9 ore pe zi, pe piata neagra sau in gospodaria familiei. Am discutat cu o fata de 16 ani care muncea si 16 ore pe zi.
- darwinismul social : am inteles din acest studiu ca , in final, reusesc sa iasa la liman cei puternici, rezistenti, adaptabili la cele mai ingrate situatii.Drumul acesta este dificil. Am avut onoarea sa cunosc  un astfel de personaj la Techirghiol. Dotat cu o inteligenta mult peste medie tanarul a fost de mai multe ori in situatia de a-si pune capat zilelor. In final solutia lui a fost urmatoarea : Romania este un obstacol care trebuie evitat.Si-a gasit un post de munca stabil in Spania, unde este foarte apreciat si are o perspectiva de cariera infloritoare.
- munca la negru;
- voluntariat in ONG-uri care vin in comunitatile lor;
- aderarea la grupuri de prieteni puternice, care au de multe ori norme de grup paralele sau opuse celor sociale;
- miscare fizica facuta pana la epuizare pentru a scapa de stres.
- pasivitate, nu incearca nimic.

Cum s-a ajuns la situatia de tanar NEET ?

- din cauza abandonului scolar : nu se pot urma cursurile serale pentru ca se termina prea tarziu si nu mai poate fi prinsa masina de naveta sau exista insecuritate pe strada; abonamentul de autobuz costa foarte mult si scoala deconteaza mai putin de jumatate; profesorii cunosc doar pedagogia predarii pentru elevi buni nu si pe aceea a predarii pentru elevi mediocrii sau slabi; saracia familiei nu permite cheltuielile pentru scoala; lipsa intelegerii din partea familiei.
- piata neagra devine o cutuma in comunitate si , implicit, singurul atractor.
- necesitatea ingrijirii permanente a unor membri ai familiei.
- nu functioneaza “Scoala A Doua Sansa”, conceputa special pentru cei cu abandon scolar.
- nu functioneaza Atelierele Protejate pentru Persoanele cu Dizabilitati.
- din cauza unor traume psihice majore- decese, agresiuni, etc.
- sistemul educational in vigoare se axeaza pe pregatirea teoretica ignorand abilitatile pentru activitatile practice la care multi din candidatii la statutul de NEET exceleaza.

In mod cert acest studiu arata ca deficientele de sistem in abordarea problemelor Tinerilor NEET din Romania sunt majore. In timp ce in alte tari ei sunt considerati niste resurse umane formidabile- sa ne gandim numai la energia si fervoarea  pe care o atasam perioadei de varsta 15-24 ani – fiind utilizati ca atare, la noi nu sunt tratati ca resursa . Sa nu uitam ca un lucru devine resursa in masura in care stim sa-l folosim. Noi nu stim sa-i folosim pe tinerii NEET si cei mai buni dintre ei ne parasesc sau vegeteaza. Daca ar fi sa transpunem mitologia africana in plaiurile mioritice am putea spune ca zeii integrarii, cei care hotarasc soarta oamenilor chiar inainte de a se naste, au luat o hotarare nefasta in cazul tinerilor NEET romani.