de Mihai Balescu
la 07 Mai. 2013
Agricultura ramane un domeniu de baza al economiei romanesti, un “animal de tractiune” care a adus anul trecut 15 miliarde de euro in vistieria nationala (aproape 7% din PIB). Si asta in ciuda subfinantarii, faramitarii terenurilor, scaderii consumului si a multor altor probleme printre care la loc de frunte figureaza lipsa sistemului national de irigatii. E o problema care vulnerabilizeaza aproape in totalitate fermele locale in fata capriciilor naturii si, prin efectul de domino, pe toti jucatorii din lant.
In cifre, din cele 9,4 milioane ha de teren agricol in momentul de fata sunt irigate sub 100.000 ha, de 30 de ori mai putin fata de 1989, cand vorbeam de aproape 3 milioane ha. Iar pentru rezolvarea situatiei, anume pentru construirea unui sistem performant de irigatii, ar fi nevoie de 20-30 de miliarde de euro, o investitie care deocamdata nici nu intra in discutie.
Adrian Radulescu, fost presedinte al Comisiei pentru Agricultura a Camerei Deputatilor, spune ca fiecare fermier trebuie sa investeasca in asa-numita infrastructura de exploatare (cea pe care o foloseste direct), in timp ce statul are obligatia sa investeasca in infrastructura generala.
“Este ca la drumuri - statul face drumul judetean, comunal, dar nu vine sa-ti betoneze curtea”, explica Radulescu. El considera ca doar prin aceste investitii individuale in sisteme de irigatii moderne se poate atinge din nou un nivel al productiei agricole de 18-19 miliarde de euro, asa cum a fost in 2011.
Apoi, o a doua mare problema o constituie flota insuficienta de masini agricole. In prezent, potrivit datelor Organizatiei Natiunilor Unite pentru Agricultura si Alimentatie (FAO), Romania are 183.000 de tractoare la 8,3 milioane de ha de teren arabil (1 tractor la 48 ha). Spre comparatie, Polonia este de 5 ori mai bine dotata la acest capitol, avand 1,5 milioane de tractoare la o suprafata de 14 milioane ha.
Lucrurile s-au miscat insa spre bine in ultimii 5 ani, dovada faptul ca fondurile europene alocate agriculturii prin cei doi piloni – subventii pe suprafata cultivata si finantare de proiecte – au fost directionate catre achizitia de echipamente agricole. Astfel, in perioada amintita, fermierii romani au cumparat 9.000 de tractoare, 7.000 de pluguri, 800 de combine si 3.300 de semanatori.
Desigur, cele doua probleme mentionate, lipsa sistemului de irigatii si mecanizarea scazuta, au impact direct asupra productivitatii terenurilor. Anul trecut, de exemplu, productivitatea medie la porumb a fost in Romania de doar 4 tone/ha, fata de 6,5 tone/ha cat este media europeana. Iar la grau ne situam pe locul 21 din 24 de tari europene, cu o productivitate de aproape jumatate in comparatie cu fortele agricole ale Europei – Franta si Germania. Romania nu ar trebui insa comparata cu aceste tari, ci mai degraba cu Italia si Spania, care au conditii climatice asemanantoare cu cele de la noi.
Revenind la previziunile pentru 2013, se pare ca sunt toate sansele ca acest an sa fie unul dintre cei mai buni ani din istoria recenta a tarii. La grau, de exemplu, se estimeaza o productie de minimum 5-6 milioane de tone – mult mai bine fata de cele 4,7 milioane de tone obtinute in 2012 – un lucru bun daca ne gandim ca toate indiciile venite de pe pietele internationale si de la marile case de consultanta agricola arata ca pretul acestei materii prime agricole va creste in continuare.
Si spunem “in continuare” deoarece cotatia graului s-a incadrat pe un trend ascendent inca din 2010. Primul salt s-a produs dupa ce Rusia, unul din primii trei jucatori de pe piata agricola mondiala, a interzis exporturile. Al doilea salt a venit anul trecut dupa ce seceta i-a lovit puternic atat pe producatorii europeni, cat si pe cei din Statele Unite. In consecinta, preturile din Romania, care urmaresc tendinta burselor internationale, au crescut in doi ani de la 500-600 lei/tona la 1.000-1.100 lei/tona de grau la sfarsitul anului trecut.
Estimarile actuale privind cresterea cotatiei graului vin pe fondul unor stocuri diminuate de rezultatele slabe din 2012. In consecinta, fermierii europeni au insamantat cu grau aproape 24 milioane de hectare, un nivel maxim istoric. Recolta mai bogata preconizata nu va domoli insa preturile, in conditiile in care consumul de alimente va contina sa creasca atat in Asia, cat si in Orientul Mijlociu.
_1_100409.jpg)
Comentarii