Cateva motive de tristete ale Romaniei Centenare sau cum stam cu Identitatea nationala
centenarunireanul centenaruluiculturalecturaromania
In ultimii 28 de ani, Ministerul Culturii a purtat, oficial, mai multe denumiri: Ministerul Culturii, Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National, Ministerul Culturii si Patrimoniului National, din nou Ministerul Culturii, apoi, de la ultimele alegeri parlamentare (2016), Ministerul Culturii si Identitatii Nationale. Sintagma aceasta, "Identitate nationala", parea binevenita, mai ales in ceea ce era, acum doi ani, perspectiva sarbatoririi Centenarului Marii Uniri.
La ce o fi buna "Identitatea nationala" si ce-are a face cultura cu identitatea cu pricina?
"Identitatea nationala" ar trebui sa fie pentru noi, astazi, in actualul context european si global, mai importanta ca oricand. Pentru ca, dupa amar de vreme, am fost invitati si noi la masa celor puternici, am fost acceptati, asimilati, integrati. Si, de bucurie ca am fost poftiti la masa, ne-am bulucit nerabdatori, fara sa ne punem intrebarea daca am fost invitati sa mancam sau sa fim mancati.
Ca sa nu fim mancati, ar trebui sa ne prezentam invesmantati in identitatea noastra nationala. Iar cultura, in intelesul cel mai larg al termenului, este singura generatoare si pastratoare a identitatii nationale.
In ultimii 28 de ani, Romania a avut nu mai putin de 27 de ministri ai culturii, ceea ce inseamna ca durata medie a unui mandat a fost de doar 12 luni. Ei bine, in 12 luni este imposibil sa croiesti un plan de lucru cu viziune si perspectiva si nici vorba sa apuci sa pui in practica masurile din planul amintit.
Privind la bugetul anului 2018, gasim cifra absoluta la capitolul Culturii si identitatii nationale: 1,1 miliarde de lei, si anume cu 50% mai mult anul trecut, cand aceluiasi minister ii fusesera alocati 766 milioane de lei. Iar in anul 2017, Culturii i-a fost alocat un buget tot cu 50% mai mare decat cel din 2016. In cifre absolute, lucrurile par a arata destul de bine. In cifre relative, insa, raportat la Produsul Intern Brut (PIB), in 2017 Cultura a primit 0,094% din PIB, in vreme ce in 2018 procentul este de 0,1 din PIB.
Sunt de luat in seama si alte cateva cifre care ne ofera posibilitatea de a compara felul in care stau lucrurile in acelasi domeniu, in alte state: in Germania, 2,18% din totalul locurilor de munca sunt in domeniul culturii, in Finlanda – 2,26%, in Franta – 1,7%, Cehia – 1,7%, in vreme ce in Romania doar 0,75% din totalul locurilor de munca sunt in domeniul culturii. Iar acest procent de 0,75% situeaza Romania pe ultimul loc in Europa.
La capitolul procente din populatie care n-a citit nicio carte in ultimele 12 luni, Romania se situeaza din nou pe ultimul loc, cu un procent de 70%.
Alte recorduri negative europene detinute de Romania: doar 16% dintre romani merg la cinema intr-un an, 26% merg la un spectacol (teatru, concert, opera, balet) si numai 18% viziteaza un muzeu sau un sit istoric.
In ceea ce priveste cheltuielile unei gospodarii, romanii dedica 2% bunurilor si serviciilor culturale, ceea ce ne situeaza pe locul 4 de la coada clasamentului european. Toate cifrele de mai sus sunt furnizate de statistici ale Uniunii Europene si ale Consiliului Europei.
Cam asa stau lucrurile in chestiunea "Identitatii nationale" in anul in care ne sarbatorim centenarul.
Citeste si: 1 iunie: sarbatorim Ziua Copilului sau Ziua Extinctiei Nationale
Sursa foto: pexeles.com
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML