Cine ne alearga?

Cine ne alearga? goana dupa timpviata modernaramanem fara timp

Traim pe fast forward si asta ne consuma tot timpul. Ce paradox al vietii moderne! In goana de a bifa cat mai multe obiective din lista de “to do”, realizam la ceas de seara ca am omis poate cel mai important aspect al vietii moderne: sa traim, sa iubim, sa ne bucuram de ce avem, in loc sa ne intristam din cauza lucrurilor care ne lipsesc. Avem permanent senzatia ca nu mai avem timp, iar asta … ne consuma tot timpul.
Diminetile nu mai sunt cum erau candva, ci doar o alergatura pentru a ajunge la job in timp util, dupa ce trecem rapid prin toate obiceiurile matinale, personalizate de la caz la caz. Nu ne mai bucuram de cafeaua de dimineata pe care o imparteam cu partenerul, sarim peste micul dejun, alegem in viteza tinuta pentru o noua zi si iesim rapid pe usa pentru a pierde circa o ora in trafic in drum spre serviciu.
 
Intram in ritm rapid si bifam task dupa task, meeting dupa meeting, trecem prin toate starile: satisfactie, stres, implinire, ne enervam pe un coleg sau pe un superior agasant, ne revenim si incheiem un nou contract, pana incheiem o noua zi de munca. De la un caz la altul, serile sunt impartite in alte “task-uri”, ceva mai personale, insa tot pe modul de repede inainte: luat copiii de la scoala/mers la cumparaturi/indeplinit sarcini administrative sau gospodaresti, pregatit cina si eventual pachetelul pentru ziua urmatoare. Momentele de rasfat si ingrijire personala? Nu avem timp de ele, le amanam pentru final de saptamana.
 
Pana si iesitul cu prietenii la masa a devenit un obicei mutat pe fast forward: ne asteptam sa gasim deja meniul pe masa – care sa fie pregatita deja cand ajungem la locul cu pricina, indiferent daca avem sau nu rezervare. Ne deranjeaza daca mancarea intarzie mai mult de 10 minute, iar in timpul asta, in loc sa socializam, mai facem un check pe email sau, mai trist, pe Facebook. E intotdeauna mai interesant sa aflam ce fac prietenii virtuali, decat sa comunicam cu cei care ne insotesc. Iar asta este atat de trist! O stim, dar o practicam in continuare, pentru ca ne place.
 
Mersul la cumparaturi – candva o placerea, a devenit un calvar, din cauza aglomeratiei din supermarket-uri, care contribuie de asemenea la pierderea timpului – devenit atat de pretios. Ceea ce a dus si la noi idei de business, avand in prezent la dispozitie o gama ampla de aplicatii care ne ajuta sa facem shopping … virtual. Ca o paranteza, as spune ca shopping-ul clasic nu a pierdut teren doar din cauza timpului pe care il pierdem in magazine, ci si pentru ca a aparut in ultimii ani un nou fenomen: comoditatea – atat de prezenta in viata noastra. Revenind, as spune ca exista totusi si o parte buna in ceea ce priveste cumparaturile online: suntem mai putin tentati sa adaugam in cos produse de care nu avem nevoie – cine a mers la cumparaturi infometat, intelege exact fenomenul.
 
Si cumva, fiecare dintre noi avem impresia ca traim doar pentru weekend-uri – pe care abia le asteptam si ne promitem, de la caz la ca, ca vom petrece timp de calitate alaturi de familie/iesind cu prietenii pe care nu i-am mai vazut demult/facand curatenia de primavara sau schimband colectia de toamna-iarna din dressing. Cu ultima parte, ce-i drept, nu ne ajuta nici conditiile meteo sa trecem la tricouri si jeansi de primavara, asa ca suntem scuzati.
 
In cele mai multe cazuri, ne trezim duminica seara, in goana pregatirii pentru o noua zi de munca si constatam ca a mai trecut un weekend in care nu am facut nimic din ceea ce ne-am propus. Caci dupa o saptamana petrecuta in tumultul vietii cotidiene, sambetele si duminicile sunt reusite doar daca le petrecem in pijamale, bucurandu-ne de aroma cafelei proaspat prajite.

Realizam apoi ca, in incercarea de a face totul sau, mai mult decat atat, in incercarea de le face pe toate perfect, uitam sa traim. Uitam de lucrurile simple care ne aduc de fapt marile bucurii. Uitam sa ne bucuram de sosirea primaverii sau de un rasarit, care aduce cu sine o noua zi minunatata. Uitam sa fim acolo unde e nevoie de noi si sa aducem un zambet pe chipul celor dragi atunci cand se asteapta mai putin. Uitam sa sunam un prieten doar sa il intrebam cum ii este ziua sau sa ne sunam parintii si bunicii, doar pentru a le multumi. 

Cel mai trist este ca, in toata goana asta nebuna, uitam sa iubim si sa ne lasam iubiti.
Si atunci ramanem doar cu intrebarea: Cine ne alearga?

Opreste-te din alergat, pana nu e prea tarziu! Suna un prieten astazi si ureaza-i o zi frumoasa! Fa-le o vizita neasteptata alor tai si multumeste-le pentru ca sunt acolo. Iubeste si fa ce vrei!