Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Un roman arunca la gunoi cca 100 kg de mancare pe an


Un roman arunca la gunoi cca 100 kg de mancare pe an
de la 29 Aug. 2019 Exclusiv
Un roman arunca la gunoi cca 100 kg de mancare pe an
Da, statisticile arata ca un roman arunca la gunoi cca 100 kg de mancare pe an, cu precizarea (importanta!) ca o parte semnificativa din cantitatea de 100 kg provine de la restaurante. Un restaurant din Romania arunca zilnic la gunoi cateva zeci de kilograme de mancare ramasa in farfuriile clientilor sau in oalele bucatarilor.


Desigur, aceasta mancare de la restaurante ar putea ajunge foarte bine la cantinele pentru saraci sau la fermele de animale, dar asta nu se intampla din motive birocratice. Pentru ca sa fie posibil acest lucru sunt necesare avizele a 5 institutii, deci 5 avize pentru ca mancarea sa nu mai ajunga la cosul de gunoi. E o situatie descurajanta pentru patronii de restaurante, care prefera ca, in locul bataii de cap, sa plateasca mai mult serviciilor de salubritate.

Sa vedem in continuare cum se prezinta situatia la nivel mondial.

E greu de crezut, dar aproape o treime din productia mondiala de alimente se pierde. Oamenii cumpara mai mult decat pot manca, isi lasa alimentele sa expire in frigider sau uita de fructele si legumele cumparate cu saptamani in urma (le descopera ulterior transformate in terci).

Doar in SUA se strang astfel in fiecare an peste 30 de milioane de tone de mancare, care ajung direct la gropile de gunoi. E o adevarata risipa, ale carei dimensiuni devin uriase daca luam in calcul si toate resursele care au fost consumate pentru producerea alimentelor respective.

Risipa incepe de fapt inca inainte ca mancarea sa aiba sansa sa fie consumata. In tarile mai sarace, de exemplu, din cauza proastei gestionari a sectorului agricol, aproape jumatate din recolta se pierde pe camp sau in timpul transportului si depozitarii.

In tarile dezvoltate, gestionarea este mai eficienta, insa risipa apare la receptia alimentelor (supermarket-urile refuza legumele si fructele care nu indeplinesc anumite standarde estetice), precum si la consumatori – acestia pur si simplu arunca mancarea, pentru ca ceea ce cumpara depaseste cu mult nevoile lor alimentare. Aproape 27% din mancarea comercializata in SUA ajunge la gunoi.

Si, cum spuneam, trebuie luata in calcul si risipa de resurse. Astfel, in SUA se irosesc zilnic miliarde de litri de apa pentru irigatii care se dovedesc ulterior nenecesare, din moment ce mancarea obtinuta prin aceste irigatii se arunca.

Apoi, e vorba si de o risipa de teren: de exemplu, terenul folosit pentru obtinerea carnii si produselor lactate care se arunca in SUA insumeaza 8,3 milioane de hectare si grav este ca acest teren rezulta prin defrisari in tari mai sarace, unde padurea este sacrificata pentru a face loc pasunilor.

Adaugam si faptul ca 10% din emisiile de gaze cu efect de sera provin din procesele de productie ale unor alimente care nu vor fi niciodata consumate si putem sa ne facem o idee foarte clara despre consecintele acestei risipe.

Dar consecinta cea mai importanta este alta: achizitia masiva de mancare in tarile bogate, adesea stimulata prin oferte de genul “Platesti un produs, primesti doua”, duce la cresterea preturilor materiilor prime de baza (cereale) pana la valori pe care locuitorii tarilor sarace nu si le mai permit. Piata a devenit cu adevarat globala, astfel ca mancarea cumparata de occidentali doar pentru a fi aruncata inseamna pana la urma mai putin grau sau orez pentru populatiile din tarile Africii sau Asiei, care chiar ar avea mare nevoie de asa ceva.

Sursa foto: www.pexels.com


Editorialist Manager.ro
25 de ani experienta in domeniul editorial
adresa de e-mail: mihaib@rs.ro


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 5 din 5 - 1 vot.
Manager


Newsletter zilnic GRATUIT
7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019".


Recomandari MANAGER.RO


Cele mai citite stiri




Advertisement
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

"7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016