Viitorul energiei nucleare

Viitorul energiei nucleare energie nuclearasurse energieeconomieuniunea europeana

Pe 30 mai 2011, in urma accidentului nuclear de la Fukushima, Angela Merkel a anuntat ca pana in 2022 Germania isi va inchide toate cele 17 centrale nucleare. Dar este lucrul acesta intr-adevar posibil? Poate o tara, fie ea si Germania, sa renunte asa de usor la o sursa care ii asigura 17% din necesarul de energie?
Publicul traieste cu impresia gresita ca daca o tara hotaraste la un moment dat inchiderea centralelor nucleare, lucrul acesta chiar se intampla incepand din ziua urmatoare. Dar adevarul este ca asemenea schimbari radicale au intotdeauna nevoie de un timp-tampon. Nu poti sa renunti peste noapte la un intreg sistem energetic, nu poti sa te hazardezi sa faci un lucru ale carui consecinte reale nu le-ai inteles pe deplin.

In primul si in primul rand, daca scoti ceva din functiune, mai ales ceva atat de mare si de complex, esti obligat sa pui imediat altceva in loc. Aici nu e loc de fantezii. Oamenii trebuie sa-si pastreze mancarea in frigider, trenurile trebuie sa functioneze, instalatiile electrice trebuie sa opereze la parametrii optimi, indiferent de ce spun politicienii. E nevoie, asadar, non-stop de energie si, pentru moment, aceasta nu poate fi asigurata fara productia centralelor nucleare.

Si in plus trebuie sa tinem cont si de alte aspecte. Daca Franta, de exemplu, si-ar inchide peste noapte centralele nucleare, consecintele s-ar face simtite nu numai in aceasta tara (80% din necesarul francez de energie e asigurat de sectorul nuclear), ci si in tarile vecine – in Italia, de exemplu – care importa o mare cantitate de energie din Franta.

Totusi, sa nu pierdem din vedere motivul initial pentru care au aparut asemenea preocupari anti-nucleare, anume siguranta in exploatarea acestor centrale. E un motiv cu un mare impact emotional in randul opiniei publice, desigur, dar totodata unul nu suficient de solid: la o privire mai atenta ne dam seama ca siguranta de care vorbim ar putea fi obtinuta nu numai prin masura radicala a inchiderii centralelor, ci si prin sporirea eforturilor pentru imbunatatirea securitatii acestor centrale.

Si realitatea este ca asemenea eforturi chiar se fac. Industria nucleara si mediul politic global nu s-au oprit nicio clipa din finantarea de noi tehnologii in domeniul securitatii, iar rezultatele se vad – exista deja o a patra generatie de reactoare, mai eficiente din punct de vedere energetic si cu sisteme de securitate mult imbunatatite.

E o directie diferita fata de cea abordata in urma cu 40 de ani, cand centralele nucleare japoneze n-au fost proiectate pentru a face fata unor situatii exceptionale, cum ar fi un cutremur de peste 7 grade, urmat de un tsunami devastator. La vremea aceea factorul esential era costul minim. Dar astazi lucrurile nu mai stau asa, industria nucleara este extrem de reglementata. Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA) a preluat niste principii fundamentale din industria aviatica si, in momentul de fata, in domeniul nuclear conditiile de securitate sunt foarte, foarte stricte.  

Cum se prezinta situatia in Romania?

Energia nucleara asigura la ora actuala aproximativ 18% din necesarul energetic al Romaniei (un necesar care a scazut la cca o treime fata de 1990, din cauza desfiintarii marilor industrii puse la punct de Ceausescu). Singura centrala nucleara se afla la Cernavoda si este compusa din doua reactoare cu o putere instalata de circa 700 MW fiecare, iar alte trei unitati sunt in conservare.

S-ar asigura astfel independenta energetica a tarii, n-am mai avea nevoie de resursele energetice din fostul spatiu sovietic si, mai mult chiar, pe fondul investitiilor in energia nucleara, eoliana si hidro, am putea deveni tara exportatoare de energie. E o perspectiva interesanta, care a facut ca dezvoltarea capacitatilor nucleare sa fie inclusa in strategia nationala energetica pe urmatorii 10 ani.

Pana atunci insa, pana la dezvoltarea semnificativa a sectorului nuclear, solutia cea mai buna pentru Romania in privinta asigurarii necesarului energetic pare sa fie un mix de resurse, o combinatie intre hidro, nuclear si fosil. Specialistii au inteles ca nu este bine sa ne axam pe o singura sursa de energie si, ca urmare, au abordat acest mix mentionat mai sus – format si din reactoare nucleare, si din vant, petrol, carbune sau gaz natural - care da stabilitate sistemului energetic national.

Sa nu uitam, pana la urma, ca nimanui nu-i convine sa depinda de Rusia, care poate oricand sa umble la robinetul energetic, de-aceea e foarte normal ca toti sa caute solutii alternative. Si este clar ca cine va gasi aceste solutii va avea numai de castigat, nu numai din punct de vedere strict economic, ci si ca prestigiu si influenta (vezi Polonia si gazul ei de sist). Energia este o carte puternica pe care orice tara, inclusiv Romania, isi doreste sa o poata juca in interiorul Uniunii Europene.

Citeste si: Amenda de 1,6 milioane de lei pentru Corsar Online SRL, detinatorul cel.ro

Sursa foto: www.pexels.com