Baletul oamenilor inutili, coregrafie nereusita pe piata muncii

Baletul oamenilor inutili, coregrafie nereusita pe piata muncii piata munciinoul an universitariohannispambuccian

In anii `90, una dintre cele mai cautate facultati era cea de Drept. Chiar daca, la stat, locurile erau putine, o parte din surplusul de candidati era absorbit, ulterior, de facultatile particulare.
In cativa ani, cererea de notari, avocati, judecatori, procurori, juristi a fost saturata si multi absolventi (deci, nu neaparat licentiati) de Drept au ajuns proverbiali pentru reconversii profesionale dintre cele mai ciudate.
 
Din anii '90 si pana acum, facultatile care erau un fel de cenusarese au ajuns vedete. Una dintre ele este Facultatea de Limbi si Literaturi Straine a Universitatii Bucuresti.
 
In conditiile in care, desi, in anii de comunism, in scolile romanesti, se predau limbi straine, mai marii statului nu mancasere prea multe boabe de franceza, engleza, germana sau chiar rusa.
 
In lumina sau, mai bine zis, in bezna acestui fapt, a invata (macar) o limba straina era, in general, considerata pierdere de vreme, ilustrata si de bancul acela cu strainul care, desi ceruse ajutor in mai multe limbi, romanii n-au inteles ce voia sa spuna, asa ca il lasara sa se inece.
 
Ce puteai face, roman fiind - indoctrinat ca vorbesti cea mai frumoasa limba din lume si ca traiesti in cea mai frumoasa tara din lume - stiind una sau mai multe limbi straine? Sa citesti literatura in limba autorului, sa nu mai bagi in seama subtitrarile filmelor, sa devii profesor, traducator, translator.
 
Pe vremea aceea, prea putini romani calatoreau si prea putini straini veneau pe aici. Acum, granitele s-au deschis larg si pentru turism si pentru afaceri.
 
Lucrurile s-au schimbat radical. Comunicarea in cel putin o limba straina a devenit esentiala, drept pentru care se invata de la gradinita, si, dupa ce, la 5-6 ani, un copil vorbeste fluent in franceza, engleza, germana va invata mult mai usor o asa-zisa limba exotica.
 
Cert este ca, la specializarea Limbi moderne aplicate, la admiterea din acest an, au concurat 75,9 de candidati pe un loc…
 
Care este cel mai important termen din titulatura acestei specializari din cadrul Facultatii de Limbi si Literaturi Straine a Universitatii Bucuresti?
 
Aplicate! Absenta acestui termen si a acoperirii lui in realitate din  denumirile celorlalte specializari ar trebui sa dea de gandit, o data in plus, si Ministerului Educatiei si tinerilor care isi aleg cariera.
 
Ce vor face cu "bagajul de cunostinte" pe care-l vor cara-n spinare  sau in mana, dupa terminarea facultatii? Unde vor aplica lucrurile pe care (se presupune ca) le-au invatat?
 
In cazul specializarii Limbi moderne aplicate, raspunsul este simplu si concret, l-a dat, ieri, cu ocazia inceperii noului an universitar, chiar Liviu Franga, decanul facultatii de Limbi si Literaturi Straine din cadrul Universitatii din Bucuresti.
 
Anual, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine livreaza pe piata muncii circa 1.000 de absolventi, dintre care circa 800 termina ciclul de licenta, restul fiind absolventi de masterat.
 
Vorbitorii de limbi straine rare castiga din ce in ce mai mult teren (si bani) pe piata muncii. Astfel, salariul lunar brut al unui traducator sprecializat pe o limba asiatica sau araba porneste de la 1.000 de euro si poate ajunge si la 4.000 de euro.
 
Ca la fiecare inceput de an universitar, oficialii acum ai statului se intrec in declaratii frumoase, optimiste. Dintre fericire, in 2016, au fost spuse si adevaruri care rezuma problema pietei muncii din Romania.
 
"Impingand copiii de mici catre balet si bune maniere, ii scoatem cu diploma de someri la sigur. Copiii aia vor ingrosa clasa oamenilor inutili. Rolul unui stat inteligent, al unei guvernari inteligente este sa nu isi creeze singur un vector social major", a declarat Varujan Pambuccian, doctorul in matematica si deputat.
 
"Nu reusim sa atingem gradul de alfabetizare pe care l-am avut cu ani in urma. Cum ne putem explica faptul ca toti investitorii cer meseriasi si noi avem o tara plina de licee teoretice, dar nicio scoala care-i pregateste pentru o meserie. Rezultatul e o tragedie nationala, ii ducem pe toti pana la bacalaureat, ii mintim.
 
Deci, actualul sistemul educational ii minte pe elevi si pe parinti ca le da o educatie potrivita. Nu le da, pentru ca nu e adaptata pietei muncii. Si atunci toti ajung la bac si cred ca e totul ok, dar nu e.
 
Parintii le spun copiilor ca trebuie sa aiba o diploma, dar viata nu se construieste pe diploma, ci pe abilitati, pe pregatire profesionala.
 
Trebuie sa crestem calitatea in invatamantul universitar, sa le spunem tinerilor ca poate e bine atunci cand aleg sa studieze sa o faca legat cu ce se cere pe piata muncii si cu ce abilitati si aptitudini au. Atunci lucruri vor merge mai bine", a declarat Klaus Iohannis, profesor si presedinte al Romaniei...