Candidatii la titularizare ara Cimitirul Bellu!
examen titularizareeminescupoezii eminescucorneliu m popesculuceafarullucifer
Intr-un probabil uitat manual de limba engleza, pentru anul trei sau patru de studiu, la un fel de rubrica "stiati ca", elevilor li se spunea, ca "poeziile lui Eminescu au fost traduse de un elev ca voi".
Acel elev – putin spus genial – pe numele sau Corneliu M. Popescu, a fost si poate va ramane cel mai bun traducator al poeziilor eminesciene.
Fabulos, de vis, excelent, indesciptibil de bine este ca, dupa mai bine de 30 de ani de la moartea genialului elev (cum era sa petreaca prea mult timp printre noi un geniu?), mai multe eleve, nici macar de liceu, ci de scoala generala, au transcris pe un site poeziile traduse de Corneliu M. Popescu.
Mai frumos ca speranta este gestul elevelor, in tara si lumea in care copile de varsta lor isi fac unghiile cu mai mare atentie decat isi fac temele, cascand gura si ciulind urechile la ce a mai facut puzderia de femeiusti cu mai mult silicon decat materie cenusie sau, in loc sa citeasca o carte, deapana dulci nimicuri pe "cartea de fetze" palide de la atata stat cu ochii-n computer.
Cum "Luceafarul" este considerat (poate pe nedrept) capodopera lui Eminescu, probabil ca tot capodopera este (poate pe drept) traducerea facuta de Corneliu M. Popescu, incepand cu titlul "Lucifer".
Puhoiului de traducatori care ar fi ales drept titlu "Evening-star", elevul Popescu le explica, la acea vreme ca, in mitologia engleza, Lucifer are un rol aproape identic cu cel pe care Luceafarul il are in cea romaneasca. Asa ca a traduce "Luceafarul" prin sintagma "evening-star" ar fi insemnat depersonalizarea totala a acestuia.
In prefata volumului care cuprinde poeziile lui Eminescu in limba engleza, Corneliu M. Popescu scria ca a reusit sa realizeze versiunea datorita profesorului Ion Kleante Ghiorghiu "care m-a ajutat sa-mi imbunatatesc stapanirea limbii, facandu-ma sa gust frumusetea si subtilitatile sale".
Elevul Popescu mai scrie ca interesul pentru literatura i-a fost starnit, in cursul primilor ani de scoala, de catre profesoara Natalia Mirescu, a fost intretinut de profesorii de romana ce i-au urmat acesteia si a fost desavarsit de profesoara Maria Pavnotescu, de la Liceul "Nicolae Balcescu".
Tot la peste 30 de ani distanta de la aceste explicatii ale unui elev, niste candidati la examenul de titlularizare scriu ca "In «Sara pe deal», oile merg la pascut" ca aceasta poezie este "prima de factura romantica a lui Eminescu", in care iubita il invita la iubire".
Mai scriu ei ca "prin excelenta, Eminescu ramane un poet romancier", ca "virgula este o intrerupere de sarcina", ca "invatarea devine mai captiva", ca e vorba despre o "idila de dragoste" care "ilustreaza iubirea stranica care se intrupeaza".
La aceeasi peste 30 de ani si milioane de ani lumina distanta de calitatea de atunci si cea de acum a elevilor si profesorilor, tot candidati la titularizare screm si ei o capodopera, in urma careia, pamantul de la Bellu va deveni aratura de la rasucirea ilustrilor ingropati: "Poemul Luciafarul exprima expresia absolvita pe care le atinge gandirea poetului"...
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML