Cum de nu traim intr-o tara mai buna?

Cum de nu traim intr-o tara mai buna? revolutia romanastatistici romania

Au trecut 28 de ani de la (sa-i mai spunem) Revolutia Romana. Am castigat dreptul de a ne exprima liber, de a ne asocia si manifesta impotriva a ce vrem noi.
Avem mall-uri si telefoane, masini la mana a saptispea sau noi noute; suntem in Uniunea Europeana si, desi nu ne-am integrat, vrem si-n zona euro, catre care foarte multi romani au apucat-o deja in deceniul de libertate transfrontaliera numai cu buletinul.
 
In 28 de ani, tara s-a schimbat mult, dar, de cele mai multe ori, statisticile legate de ea raman ingrozitoare. Avem cea mai mare mortalitate infantila din UE si cheltuim cel mai putin pentru sanatatea si educarea populatiei...
 
Nu vedem, vorba presedintelui FSLI, Simion Hancescu, faptul ca alocarea a mai putin de 6% din PIB pentru educatie reprezinta un atentat la insasi siguranta Romaniei.
 
“Cei care conduc aceasta tara incalca grav legea care prevede alocarea a 6% din PIB pentru educatie. Sistemul de invatamant din Romania va primi, in anul 2018, un buget de 27 de miliarde de lei, fara a lua in calcul banii alocati pentru investitii, dar si cu acestia, este foarte probabil ca, in 2018, procentul din PIB alocat educatiei sa nu depaseasca 3,5%, adica aproape jumatate din cat prevede legea, potrivit careia, sistemul de invatamant din Romania ar trebui sa aiba un buget de 6% din PIB", a declarat Hancescu, citat de Agerpres.
 
FSLI atrage atentia Guvernului, Parlamentului si presedintelui Romaniei ca media europeana a procentului din PIB alocat educatiei este de 5,4%, iar, in Europa de Est, media este de 4,7%.
 
Vestea buna este ca am trecut de la “Cantarea Romaniei”, la… cantarea cresterii economice, PIB crescand cu 8,8%, in trimestrul trei din 2017, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.
 
Cu toate acestea, conform celor mai recente date ale Eurostat, 16% dintre cetatenii Uniunii Europene, adica 75 de milioane de suflete, sufereau, in 2016, din cauza deprivarii materiale si sociale, cea mai ridicata rata fiind in Romania (50%) si Bulgaria (48%).
 
Persoanele respective nu au mijloacele necesare pentru cel putin cinci dintre urmatoarele: cheltuieli neasteptate; o saptamana de vacanta pe an departe de casa; evitarea restantelor la plata creditului ipotecar, a ratelor, chiriei, utilitatilor; o mancare care sa contina carne (sau echivalentul vegetarian), la fiecare doua zile; mentinerea locuintei la un nivel de incalzire adecvat; o masina proprietate personala; schimbarea incaltamintii, imbracamintii si mobilei uzate; bani de buzunar (cheltuirea saptamanala a unei sume mici de bani pentru sine); activitati de recreere in mod regulat; iesire cu prietenii cel putin o data pe luna; conectare la internet.
 
In acelasi timp, potrivit Institutului National de Statistica (INS), trei din patru romani au suferit de lipsuri de natura deprivarii economice, anul trecut, in crestere cu 0,7%, insa, in comparatie cu 2013, deprivarea materiala a scazut cu 3,8%.
 
Astfel, unele persoane nu au putut face fata unor necesitati financiare neasteptate si nici nu au putut plati unele produse alimentare de baza, intretinerea corespunzatoare a locuintei, obligatii curente, asigurarea unor conditii de odihna si refacere in afara gospodariei.
 
Tot INS arata ca ponderea gospodariilor care au calculator acasa a fost de 65,6%, in 2017, iar 68,6% au acces la internet. Daca dintre gospodariile din mediul urban 75,9% sunt dotate cu calculator acasa, in gospodariile de la tara, procentul scade la 51,9%.
 
Daca toti cei care s-au perindat la putere se lauda ca au facut si au dres, daca pupam cu ardoare racle de moaste, daca ne inchinam voiniceste pe langa biserici, daca ne agatam iconite de oglinzile retrovizoare si cruci cu ventuze de parbriz, daca, de Paste, ne umplem nu numai de miel, daca, de Craciun, ne umplem nu numai de porc, de “jingal belz”, de “Impodobeste, mama, bradul”, atunci cum, Doamne iarta-ma, de nu traim intr-o tara mai buna?