de Ion Dan Trestieni
la 28 Iun. 2017
Practicarea meseriei de cioban are o conditionare culturala importanta . Romanii isi poarta aceasta conditionare printr-o amprenta unica fixata in codul lor genetic, care s-a forjat in mii de ani de pastorit . A fost foarte interesant pentru mine sa fac o analiza documentara comparativa referitor la acest subiect. Oportunitatea mi-a oferit-o un material republicat recent ( iunie 2017) in Le Monde diplomatique : “Les bergers, proletaires de l’elevage” (Ciobanii, proletari ai crescatorilor de animale), Michel Didier, august 2015.
Materialul “martor” este cu atat mai interesant cu cat este scris de un cioban francez, medic veterinar, fondator al primului sindicat al pazitorilor de oi, in Isere.
Pornesc mai intai de la cateva fapte :
Romania
Oieritul este una dintre principalele forte ale dezvoltarii agriculturii .
Suntem pe locul trei in Europa la numarul de ovine si caprine, dupa Spania si Marea Britanie . Suntem departe insa de a ne fi atins potentialul : in 2010 aveam 9.623.000 animale, cu 42% mai putin ca in 1989 cand aveam 16.452.000 ovine si caprine ( Romania Libera, “Regele ciobanilor din Romania”, Dorel Befu, 3.08.2011).
Suprafata pasunilor pentru oi si capre este de doua ori mai mica in Romania decat in Franta.
Avem mii de ciobani . Numai in 2015 au venit sa protesteze la Bucuresti peste 3000 de ciobani . S-a dorit , sub influenta vanatorilor, reducerea perioadei de pasunare (sa nu se mai pasuneze intre 6 decembrie si 24 aprilie) si limitarea la 3 a numarului de caini la stana. In fata ciobanilor suparati guvernul a cedat, renuntand la masurile sale, intr-o jumatate de zi.
Franta
Oieritul este in cadere libera dupa ce s-au repopulat padurile alpine cu lupi si ursi veniti din Italia.
Sunt 1,5 milioane de oi in Franta.
Sunt sub 2000 de ciobani in Franta : cam 1000 in Pirinei, cateva sute in Alpi si Masivul Central, cateva zeci in Jura, Vosges si Corsica.
Criteriile de evaluare ale ciobanilor
Romania
Foarte interesante sunt punctele de vedere ale lui Gheorghe Ghioane , presedintele Asociatiei de oieri din Timis - “ Cat de profitabila este ciobania din Romania? “, Dani Doncea, Adevarul de Timisoara, 23.03.2016.
Pentru el ciobania este o meserie de vocatie , de cod genetic .
Pentru el ciobania este o meserie de vocatie , de cod genetic .
“Nici unul din cei care nu a avut in sange cresterea oilor nu a rezistat . De la oi poti sa castigi intr-un singur fel . Nu poti sa castigi din managementul fermei . In ciobanie ori te sacrifici tu, ori te sacrifici si tu si animalele… in Europa efectivele de oi au scazut tocmai pentru ca sunt tot mai putini cei care se nasc pentru oierit . Au inceput sa dispara ciobanii din generatia veche. Din generatia noua aproape nimeni nu se mai poate ocupa de asa ceva”.
Ideea este ca “te nasti pentru oierit” si ca in acest destin sacrificiul personal pentru bunastarea oilor este un habitus, un stereotip, un lucru banal. Asa trebuie sa fie.
La randul sau “regele ciobanilor din Romania “ are opinii interesante in ceea ce priveste evaluarea ciobanilor (Romania Libera, Regele ciobanilor...op.cit)
Dumitru Andresoi a facut avere din oierit. Iata, din punctul lui de vedere, fisa de post a unui cioban bun :
- sa aiba o vechime de 4-5 ani;
- sa stie potecile din mosi- stramosi pe unde se ajunge in siguranta la plaiurile de munte cu oile;
- sa simta cand vine furtuna pe plai . Sa adaposteasca oile. O furtuna poate sa poarte oile pe stanci si sa le arunce in prapastie;
- sa stie sa se apere de fiare, cu cainii;
- sa aiba caini fideli si curajosi : ciobanul poate sa nu manance dar sa-i dea cainelui sa manance.
Franta
Potrivit opiniei lui Michel Didier, fisa de post a unui cioban bun ar trebui sa cuprinda :
- gestionarea turmelor : paza, detectarea bolilor, tratarea bolilor;
- gestionarea resurselor pastorale : respectarea calendarului de pastorit, intretinerea echipamentelor;
- gestionarea mediului : relatii cu turistii si partenerii, punerea in act a masurilor agro- environamentale stabilite de regiune, protectia contra predatorilor.
In baza acestei fise de post tot mai multe persoane cu diplome universitare sunt atrase de ciobanit.
De asemenea sunt bine- venite femeile.
In urma prestatiei lor ciobanii primesc in jur de 1500 euro net pe luna, pe baza unor contracte pe durata determinata .
Conditiile de munca ale ciobanilor
Romania
Am aratat ca sacrificiul personal in beneficiul bunastarii oilor este o matrice spirituala si comportamentala a ciobanilor romani. De aceea conditiile de munca proaste sau dificile nu sunt resimtite decat ca o componenta a practicarii meseriei. Este, din punctul meu de vedere, un soi de cultura de dependenta, cum am mai intalnit la mineri. Ciobanitul este un microb de care nu scapi toata viata, daca esti un cioban autentic . Revin la opiniile avizate ale celor doi ciobani citati inainte.
Gheorghe Ghioane : “O familie cu 500 de oi si doi copii poate trai decent daca accepta sa se sacrifice . Daca nu te sacrifici, nu poti. Familia aia incepe lucrul la ora 4 si il termina la ora 23. Se mai trezeste odata pe noapte sa taie marginile la branza . Atunci poate sa faca ceva. De asta rezista numai cei din traditie, pentru ca ei stiu sa nu manance si sa nu doarma daca este nevoie la animale. Tot timpul trebuie sa fii dispus sa accepti greul “
Dumitru Andresoi povestete ca are “carduri de oi” pe Varful Tarcu si pe Varful Godeanu . Acolo ciobanii dorm in bordeie de piatra , nefiind lemn. Noaptea, cei doi ciobani dorm afara, pe pamant, la cate un capat al turmei de oi . De doua ori pe saptamana Dumitru Andresoi merge sa doarma cu ei, afara.
Franta
Toti ciobanii francezi se plang de conditiile de munca precare.
Iata cateva opinii consemnate de Michel Didier :
- “ trebuie sa merg sa caut apa singur cu proprii mei magari si sa stau tot timpul cu turmele pentru a le apara de lupi . Asta ar merita mai multa consideratie”
“aceasta este dilema ciobanilor din secolul XXI : sa traiesti cu aceasta meserie in conditii execrabile sau sa demisionezi ?”.
- “am trait intr-o caravana darapanata care ia apa si unde, dimineata, in aprilie, sunt 4 grade Celsius”.
- Michel Didier : “ soarta ciobanului releva contradictiile raportului nostru cu natura . Cei mai multi dintre noi parem a fi din ce in ce mai atenti la bunele produse, la frumoasele peisaje care ni se deschid pentru ca sunt intretinute, la potecile de drumetie pe munte . Dar societatea ramane indiferenta la conditiile de viata ale celor care permit toate acestea. Multi oameni se bucura de intoarcerea marilor si fascinantilor predatori, mobilizandu-se pentru apararea lupului si a ursului. Ignora insa faptul ca ciobanul este singur in prima linie si-si asuma consecintele acestei intoarceri”.
- contractele pe durata determinata care li se impun ciobanilor ii pune intr-o permanenta situatie de incertitudine si le ingreuneaza posibilitatea de a face imprumuturi bancare;
- ciobanii francezi isi pot practica meseria luandu-si familiile cu ei .
- din cauza acestor conditii de munca durata medie a practicarii meseriei de cioban este de 5 ani la barbati si 2 ani la femei
- principalele cauze ale plecarii ciobanilor : conditiile de munca, remuneratia mica, nerespectarea dreptului muncii ( de exemplu , luarea concediului).
Guillaume Lebaudy, etnolog, director al Casei Ciobanului, face paralela culturala pe care v-am propus-o folosind semantica franceza de evaluare a acestei meserii : “ In Elvetia si Italia soarta ciobanilor romani si kosovari este dramatica . Sunt lucratori care traiesc precar , supusi patronului si turmei de oi , cu salariul sub 1200 de euro pe luna – pentru cei care sunt salariati – cu conditii de locuit deplorabile si fara protectie sociala”
Pentru mine, diferenta dintre ciobanul roman si cel francez este una de fond : diferenta dintre un cioban autentic, faurit in mii de ani de traditie, vanturi, ploi, rani si lacrimi pentru oi si ciobanul angajat la oi.
Din fericire, cred ca traditia noastra va continua. La Busteni cunosc familia ciobanului Toplita, o celebritate locala . Acolo meseria se perpetueaza continuu, toti nepotii ciobanului devenind la randul lor ciobani autentici.
Comentarii