Femeile sunt suprareprezentate in sectoarele economiei cele mai afectate de pandemie
femeidiscriminare de geneducatie
Cu totii cunoastem, intr-o masura relativa,
impactul economic si medical al coronacrizei, insa foarte putini dintre noi sunt constienti de efectele sociale reale ale acestei pandemii si de cat de mult a vulnerabilizat persoanele aflate deja in situatii sensibile din punct de vedere etnic, de gen sau rasial.
In 2020, criza sanitara s-a instalat pe fundamentele inegalitatii de gen. Inca de atunci, sociologii avertizau asupra riscurilor ca femeile sa piarda in perioada de criza evolutii sociale castigate de-a lungul deceniilor.
Din pacate, acest lucru s-a intamplat, in contextul in care toate fortele guvernamentale si ale institutiilor superioare s-au concentrat pe diminuarea impactului sanitar si economic, lasand oarecum intr-un plan secund astfel de probleme de ordin social.
Analizele recente scot la iveala ca pandemia a vulnerabilizat femeile din intreaga lume, in special din tarile sarace si in curs de dezvoltare.
Femeile si-au vazut locurile de munca in pericol si au fost cele mai afectate de aceasta criza.
"Pandemia a indepartat oamenii disproportionat de la ocuparea fortei de munca, inversand decenii de progrese in ceea ce priveste participarea femeilor la forta de munca", e de parere
Oxfam, o agentie cu conextiuni in aproximativ 70 de tari, care lupta impotriva inegalitatii.
Femeile sunt suprareprezentate in sectoarele economiei cele mai afectate de pandemie
La nivel global, femeile sunt suprareprezentate in sectoarele economiei cele mai afectate, cum ar fi serviciile de cazare si alimentatie. Sunt, de asemenea, mult mai predispuse sa aiba locuri de munca precare si vulnerabile.
In tarile cu venituri reduse, 92% dintre femei lucreaza in locuri de munca informale, periculoase sau nesigure si care s-au confruntat cu lipsa accesului la protectia sociala sau la plasele de siguranta.
Din cauza pandemiei, la nivel global ar putea aparea pana la 7 milioane de sarcini nedorite
La nivel global, femeile si fetele sustin ca, din pricina pandemiei, a fost afectat accesul la educatie si asistenta medicala de calitate.
Aceast aspect ar putea avea efecte catastrofale, spune Oxfam: A crescut "riscul de sarcini nedorite, boli cu transmitere sexuala si complicatii in timpul sarcinilor, nasterii si avortului".
Exista predictii globale ca vor aparea pana la 7 milioane de sarcini neintentionate in intreaga lume din cauza COVID-19 si masurilor adoptate impotriva raspandirii virusului.
S-a estimat ca pandemia va inversa, de asemenea, castigurile din ultimii 20 de ani ale progresului global realizat in educatia fetelor, ceea ce va duce la cresterea saraciei si a inegalitatii.
Se estimeaza ca decesele materne au crescut intre 8% si 39% pe luna in tarile cu venituri mici si medii, din cauza reducerii accesului la ingrijiri medicale parintale.
13 milioane de casatorii intre copii vor avea loc, pana in 2030
Nu in ultimul rand, se preconizeaza ca, la nivel global, 13 milioane de casatorii intre copii vor avea loc, pana in 2030, din cauza inchiderii scolilor si a cresterii saraciei din pandemie.
Lumea, pe umerii fragili ai femeilor: La nivel global, femeile reprezinta 70% din forta de munca din domeniul sanatatii si asistentei sociale
Daca omenirea a putut sa mearga inainte in aceasta pandemie, s-a datorat in mare parte femeilor, daca tinem cont de faptul ca, la nivel global, femeile reprezinta 70% din forta de munca din domeniul sanatatii si asistentei sociale.
Desi aceste domenii se dovedesc in crize precum aceasta ca fiind esentiale pentru functionarea societatii, mult timp ele au fost slabfinantate, iar femeile au fost expuse inclusiv riscului de infectare din aceasta cauza.
In paralel, muncile casnice au cazut tot in sarcina femeilor
Desi raspund de domenii cheie in proportie covarsitoare, femeile sunt, de asemenea, majoritatea lucratorilor casnici din lume. Prin urmare, sarcinile gospodaresti pica tot ... pe aceiasi umeri fragili.
Inainte de Covid-19 femeile si fetele petreceau deja 12,5 miliarde de ore in fiecare zi pentru munca de ingrijire neplatita. Cercetarile Oxfam arata ca blocarile, bolile si inchiderea scolilor au crescut dramatic acest volum de munca, ce a ajuns sa pice in mare parte pe umerii mamelor singure, femeilor care traiesc in saracie si grupurilor discriminate rasial si etnic.
Femeile sunt adesea primele care sufera de foame
Femeile joaca un rol crucial in sistemul alimentar global ca producatoare, ca lucratoare la plantatii si la fabricile de prelucrare. Femeile sunt, de asemenea, de obicei responsabile pentru cumpararea si gatirea alimentelor pentru familie. Cu toate acestea, pe fiecare continent prevalenta insecuritatii alimentare este mai mare pentru femei decat pentru barbati.
"Daca femeile ar avea acelasi acces la resurse productive ca barbatii, s-ar putea reduce numarul persoanelor flamande din lume cu pana la 17%", arata Oxfam.
Blocarile cauzate de pandemie nu au facut decat sa se adauge la insecuritatea alimentara a femeilor, mai mult decat a barbatilor, avand in vedere normele sociale prevalente, sistemele inegale de productie alimentara si diferentele salariale. Toate acestea, alaturi de faptul ca femeile sunt adesea primele care omit mesele sau mananca portii mai mici, inseamna ca femeile sunt adesea primele care sufera de foame.
Violenta impotriva femeilor si fetelor a crescut rapid ca urmare a restrictiilor de circulatie
Violenta impotriva femeilor si fetelor a crescut rapid ca urmare a restrictiilor de circulatie, adoptate pe fondul pandemiei de coronavirus.
Serviciile de asistenta pentru femei si fete care se confrunta cu violenta au fost puternic afectate din cauza reducerii eforturilor de prevenire si protectie si a serviciilor sociale.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
