65.000 de copii risca sa repete anul scolar. Cine e de vina?
scoala onlineinvatamanteducatie
Scoala online a fost implementata de autoritati cu scopul de a preveni raspandirea infectiilor cu noul coronavirus. Noi date aparute de la Ministerul Educatiei ii determina pe unii cometatori sa afirme ca invatamantul online e de vina pentru ca 65.000 de elevi risca sa repete anul scolar acum. Cumva, in unele minti mioritice, dupa un an de pandemie care s-a implinit cu sectiile de ATI gemand, inca mai exista loc de a crede ca era mai bine pentru copii sa mearga la scoala, decat sa stea de vorba cu profesorii pe telefoanele si laptopurile pe care oricum le primesc de la 2-3 anisori, ca sa stea cuminti.
Lucrurile trebuie privite mai in profunzime, si analizate ca atare.
Ce stim: 65.000 de elevi risca sa repete anul scolar.
Cauza: accesul dificil la tehnologie
Aceste informatii au fost oferite marti de ministrul Educatiei, Sorin Cimpeanu. Prin urmare, LIPSA accesului la invatamantul online, a adus zeci de mii de copii in situatie de repetentie.
Trebuie facuta departajarea acestei nuante de ideea ca, din cauza scolii online (deci a participarii la ore), zeci de mii de elevi nu mai trec acum clasa.
Tocmai, ca acesti elevi nu au putut lua parte la orele online, pentru ca nu avut infrastructura IT, internet, si alte dispozitive necesare. De ce nu le-au avut? Din doua mari motive:
1. pentru ca au fost adusi pe lume in familii care nu au luat in considerare, ca, dincolo de miracolul nasterii, aducerea pe lume a unui copil vine la pachet cu infinite responsabilitati, multe dintre ele de ordin financiar.
2. pentru ca nisi statul nu s-a prea ingrijit sa suplineasca rolul parintilor mai putin prevazatori, insa, cel putin aici, gandind transant, nu statul a dat nastere copiilor, nu el a ales sa fie mama si tata fara sa isi calculeze posibilitatile financiare de viitor.
Atunci cand o femeie sau un barbat alege sa procreeze, nu trebuie sa o faca in baza ajutorului de la stat, care, iata, s-ar putea sa nu vina.
Pe de alta parte, nu putem sa nu ne intrebam, daca n-ar fi fost scoala online, acesti copii aveau incaltaminte sa mearga la scoala aceea fizica?
Aveau pachetel?
Aveau hainute?
Aveau rechizite?
Aveau ghiozdane?
Cu siguranta, nu.
Cred ca aici e, de fapt, problema de baza de la care trebuie plecat. Faptul ca pandemia doar a descoperit vulnerabilitatile sociale, nu le-a generat. Pandemia ne-a aratat ca sunt copii care nu pot invata online ca nu au internet. Dar, cu siguranta, acei copii nu aveau nici incaltaminte pana anul trecut, deci, in orice caz, erau in situatie de risc.
Din pacate, situatia in care se afla acesti copii va fi jucata la ruleta hazardului pandemic, fiindca autoritatile permit efectuarea de cursuri remediale, pentru recuperarea materiei pierdute, doar in localitatile in care rata incidentei cazurilor de infectare cu coronavirus este mai mica de 6 la mia de locuitori.
Prin urmare, nu se intrevad sperante reale pentru ca acesti copii sa fie integrati in sistemul educational, ceea ce invarte malaxorul saraciei si nesansei la nesfarsit intr-o societate iresponsabila la nivel de conceput copii si un stat care pare amortit la subiecte (devenite deja fenomene), precum: abandon scolar, educatie sexuala, mame minore, analfabetism functional, somaj.
