Un articol din The New York Times a subliniat schimbarile nefaste din piata muncii de peste Ocean: "Americanii au parte de o mobilitate economica mai redusa decat in cazul canadienilor sau al cetatenilor din tarile Europei occidentale. Lipsa de mobilitate a fost indelung dezbatuta in cercurile academice, dar cresterea somajului si a numarului de proteste stradale a adus aceasta chestiune in mijlocul atentiei opiniei publice". Asadar, americanii sufera nu doar de pe urma somajului, ci si a lipsei mobilitatii la locul de munca.

Mobilitatea redusa se propaga din cauza computerelor, care nu doar ca iau joburile angajatilor, ci inlocuiesc insasi clasa de mijloc. Calculatoarele stiu sa rezolve operatii de rutina, sa faca socoteli, sa tina evidenta. Nu pot realiza actiuni care tin de coordonare umana, dexteritate si decizii de moment.

Computerele pot realiza aritmetica, dar nu pot conduce un camion sau aseza lenjeria pe patul unei camere de hotel. Cand vine vorba de computerele care duc la bun sfarsit activitatile oamenilor, problemele grele se rezolva usor, iar cele usoare se rezolva greu.

Masinile inlocuiesc angajatii din clasa de mijloc pe piata americana. Astfel, visul american pare tot mai greu de atins, spun jurnalistii de la New York Times. Daca te cateri pe scara ierarhica, vei gasi sus un robot care se holba de sus, la tine. Si nu iti va face loc pe scara. Nu va iesi la pensie. 

In mod ironic, chiar daca ameninta locurile de munca ale claselor sociale, robotii, calculatoarele si sistemele automatizate raspund cerintelor revolutiei industriale. Aceste masini reusesc sa-i "elibereze" pe oameni de unele sarcini de serviciu robotizate, "surse de subjugare si alienare" (citam din Karl Marx).

Inevitabil insa, calculatoarele ne-au usurat munca. Poti sa-ti aranjezi agenda, sa rezolvi rapid unele probleme, sa primesti indicatii la un click distanta. (sursa: businessinsider.com)