Gandul serii. Patul de la ATI
atipaturi la aticoronaviruscovid 19sistem medicalmedici
''Nu mai avem paturi libere pe sectiile de terapie intensiva pentru bolnavii cu forme grave de coronavirus'' spun voci si voci din sistemul medical, din randul autoritatilor si din politica. Si, totusi, lipsa paturilor nu prea pare sa ii sperie pe romani. In fond, de ce ar face-o? Nu e casa de om sa nu aiba cel putin 2-3 paturi, deci ... are balta peste.
Adevarul este ca forma sub care se implementeaza campaniile de comunicare in pandemie la noi in tara nu e tocmai cea mai eficienta si imbratisata in cele din urma de publicul tinta. Mesajele nu patrund constiinta si nu trezesc emotia auditoriului, fie pentru ca se folosesc termeni tehnici, ''reci'', fie pentru ca se foloseste o exprimare ''de catifea''.
Cand aude romanul ca nu sunt paturi la ATI, se gandeste strategic, la doua variante: fie in caz de nevoie foloseste patul de acasa, ca tot ''pat'' se numeste, fie gaseste o alta solutie imediat: sa suplimenteze ''astia'' numarul de paturi, ca doar nu e mare lucru sa faci rost de niste amarate de paturi, care pot fi lipite unele de alte, puse prin curtile spitalelor, prin spitalele de campanie, etc.
Problema e ca nu despre paturi e vorba. Nu despre suplimentarea celor din spitale si nici de patul de acasa al fiecaruia dintre noi.
Poate ca ar trebui sa se renunte la exprimarea aceasta simplista in aceste campanii de comunicare si declaratii publice dinspre sistemul medical care vrea sa atraga atentia asupra colapsului catre care se indreapta.
Oamenii acestia ar trebui sa o spuna pe sleau: Nu numarul paturilor e problema. Probabil ca, daca asta ar rezolva problema sistemului medical, Prima Casa sau Prima Masina s-ar transforma in Primul Pat, si fiecare roman ar accesa credite cu garantii de stat sa isi ia patul lui si sa isi vada linistit de viata fara restrictii si norme sanitare, ca e ''pus la adapost''. Are pat.
Problema e ca ''patul'' inseamna de fapt ''loc''. Un loc in spital, un loc liber la o gura de oxigen, la un aparat care tine in viata functiile vitale, atunci cand organismul cedeaza.
''Patul liber'' inseamna ocazia de a fi sub supraveghere medicala atunci cand plamanii se umfla, cand capacitatea pulmonara scade la sub 60%, cand apare coma, cand viata atarna nu de un fir de ata, ci de un fir la aparatul de oxigen.
''Patul la ATI'' inseamna, deci, asistenta medicala specializata. Degeaba avem 100.000 de paturi in curtea unui spital, daca avem prea putini medici. Chiar si paturilor dotate cu aparatura necesara supravietuirii unei forme grave de Covid le paleste importanta si necesitatea in fata unui deficit de cadre medicale care sa se ocupe de bolnav.
Pentru ca bolnavul conectat la aparate, pe un pat intr-o sectie de ATI are nevoie in permanenta de supraveghere, de interventie, de asistenta specializata. Nu e nevoie doar sa fie intins acolo si lasat sa-si revina, sa nu poata trece niciun medic pe la el 10 ore.
Nu ar trebui sa ni se mai spuna ''nu mai sunt paturi'', cand, de fapt, aceasta exprimare nu ilustreaza nici pe departe gravitatea situatiei de fapt.
In realitate, nu mai avem capacitatea de a ne trata bolnavii cu forme grave de covid. Cine e norocos, si dezvolte o forma usoara-medie a bolii, va spune ca a avut o simpla gripa si isi va vedea linistit de viata in continuare, daca nu are ghinionul sa fi ramas cu sechele. In schimb, cazurile grave care ar avea nevoie de aparatura, de oxigen, de medici ... s-ar putea sa nu aiba sansa la viata din lipsa ... unui ''simplu'' pat.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
