Romanii nu-si permit o temperatura optima in casa, din cauza facturilor. Multi renunta la mancare, haine sau medicamente, ca sa faca fata cheltuielilor
saracie energetica
Fenomenul saraciei energetice este unul tot mai acut in Romania. Notam ca ne referim la acele situatii in care oamenii nu-si permit sa creeze o temperatura optima in casa. Iarna stau in frig, iar vara in caldura, din cauza costurilor tot mai mari la energie. Altii renunta la hrana, medicamente sau imbracaminte, tot din cauza facturilor.
In ultimii doi ani, saracia energetica a luat amploare la noi in tara. Trei din zece gospodarii (33,3%) au ajuns in saracie energetica dupa ce au cheltuit peste 10% din venituri doar pentru
plata facturilor la energie, in 2020, conform celor mai recente date statistice oficiale disponibile, procent in crestere fata de anul precedent (27,4%).
Conform unei analize a Observatorului Roman al Saraciei Energetice (ORSE), aproape doua din zece gospodarii (19%) sufera de ceea ce se numeste "saracie energetica ascunsa", reducandu-si mult consumul din cauza veniturilor mici, fata de 16% in anul anterior.
Analiza privind evolutia saraciei energetice a fost efectuata pe baza datelor cuprinse in Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) 2020, realizata de Institutul National de Statistica (INS). In absenta unor date pentru 2021 sau 2022, inca nu poate fi estimat impactul pe care il au cresterile preturilor la energie din sezonul rece 2021-2022, dar nici efectul cumulat al masurilor de plafonare si compensare a facturilor. De asemenea, nu poate fi cuantificat inca impactul razboiului din Ucraina, care va deveni vizibil mai ales in sezonul rece 2022-2023, subliniaza ORSE.
"Datele statistice ne arata clar ca tot mai multi dintre concetateni se confrunta cu saracia energetica, adica nu isi permit sa mentina temperaturi confortabile in locuinte, ori sunt nevoiti sa renunte la alte nevoi de baza, precum hrana, imbracaminte sau medicamente, pentru a-si plati facturile la energie.
Cred ca fiecare dintre noi cunoaste probabil pe cineva care se confrunta cu aceasta situatie nefericita, printre rudele noastre, prieteni, vecinii de la bloc sau consatenii nostri.
Cu totii suntem parte din aceeasi societate, asa ca acesti consumatori trebuie sprijiniti prin politici tintite, astfel incat sa aiba acces la energie conform necesitatilor, un drept care tine de demnitatea umana pana la urma”, a declarat Anca Sinea, vicepresedinte al Asociatiei Centrul pentru Studiul Democratiei si coordonatorul ORSE.
Expertii se asteapta ca situatia sa se inrautateasca. Avem mai multe crize in desfasurare
Din cauza crizei sanitare, care inca nu a disparut, dublata de criza energetica, sunt asteptate cresteri ale numarului de romani care se confrunta cu saracia energetica. Din acest motiv, specialistii ORSE trag un semnal de alarma si cer masuri ferme!
Radacinile saraciei energetice se afla in principal in veniturile mici si eficienta energetica slaba a cladirilor, dar si in lipsa accesului diversificat la resurse accesibile (in special in mediul rural, puternic dependent de lemn), asadar imbunatatirea eficientei energetice la nivelul gospodariilor si utilizarea sporita a energiei regenerabile prin instrumente tintite sunt principalele masuri care pot contribui, pe termen mediu si lung, la atenuarea saraciei energetice in Romania.
Ce masuri ar trebui luate impotriva saraciei energetice
Specialistii ORSE arata care sunt principalele dimensiuni si provocari asociate saraciei energetice, specifice contextului romanesc si in jurul carora ar trebui dezvoltate politicile publice:
-
1. Este nevoie de renovarea cladirilor atat in mediul urban, cat si in cel rural
Saracia energetica are cauze si manifestari diferite in mediul urban fata de cel rural, iar aceste particularitati trebuie avute in vedere in contextul programelor de reabilitare termica.
Cele mai multe locuinte din mediul urban (74,5%) sunt blocuri tip panel, multifamiliale, construite in perioada comunista si ineficiente energetic. Chiar daca locuintele din mediul urban sunt conectate cu precadere la reteaua nationala de gaz, iar incalzirea se realizeaza fie in sistem centralizat (in special in orasele mari), fie prin boilere pe gaz individuale, caracteristicile tehnice ale locuintelor multifamiliale (vechime, tip de material de constructie folosit, tip de ferestre sau alte izolatii) pot exacerba vulnerabilitatile gospodariilor, printr-un consum ridicat de energie si/sau printr-un mediu de trai nesanatos (mucegai, infiltratii, etc).
Politicile de decarbonare a sistemelor de incalzire ar trebui sa aiba in vedere tintele asumate prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) - tranzitie justa, decarbonarea SACET-urilor si decarbonarea incalzirii locuintelor individuale.
Totodata, programele de reabilitare energetica a cladirilor si facilitare a accesului la resurse diversificate, accesibile si curate trebuie sa vizeze si mediul rural, unde locuintele au un grad de renovare termica si mai redus fata de cele din mediul urban (3% in mediul rural, fata de 8% in mediul urban). Pana acum, factorii politici au acordat prea putina atentie zonelor rurale si celor suburbane, programele de investitii pentru eficienta energetica in locuinte vizand in special gospodariile urbane.
Chiar daca in PNRR exista o componenta importanta de renovare termica a cladirilor rezidentiale, fondurile sunt destinate in special programelor de reabilitare a cladirilor multifamiliale din mediul urban. Mai ales in contextul crizei energetice pe care o traversam, este necesara identificarea unor strategii pliate pe provocarile din mediul rural, care, din cauza oportunitatilor economice reduse, a locuintelor ineficiente si a accesului diminuat la resurse energetice diversificate, este cel mai expus riscului de saracie energetica in Romania.
In mediul rural, 80% dintre gospodarii folosesc lemn pentru incalzire si nu au acces la alte surse sau forme de incalzire. Locuintele din mediul rural sunt construite cu precadere din materiale naturale (lemn, chirpici – 20% - si mai rar caramida). Desi astfel de gospodarii ar putea fi vizate de masuri de termoizolare cu produse derivate din canepa sau lana de oaie, nu exista in acest moment vreo intentie de a implementa astfel de politici adaptate pentru mediul rural, care sa fie accesibile financiar de catre gospodariile cu venituri mici si medii.
In plus, tratarea saraciei energetice nu reprezinta un obiectiv clar formulat in niciun program guvernamental de reabilitare termica.
-
2. Infiintarea de ghisee unice la nivelul administratiilor locale
Capacitatea inegala a administratiilor locale de a raspunde nevoilor gospodariilor vulnerabile se reflecta si prin masurile adoptate neuniform si necoordonat in adresarea saraciei energetice.
Pe langa cresterea capacitatii institutionale de a mapa fenomenul saraciei energetice, este nevoie de programe de sprijin care sa ajute administratiile mici sa acceseze fonduri specifice pentru a reduce acest fenomen (reabilitare termica a cladirilor, alte masuri de eficientizare, investitii in energie verde etc.).
Pe langa aceste masuri, o solutie aflata la indemana administratiilor locale ar putea fi si infiintarea de “one-stop-shops” sau “ghisee unice”, care sa ofere servicii integrate si accesibile pentru gospodariile vulnerabile.
-
3. Ce (nu) ne spun datele existente despre saracia energetica in Romania?
Datele colectate de catre INS prin anchete precum ABF sau prin Recensamant joaca un rol important in a crea o perspectiva asupra saraciei energetice, insa pentru designul de politici publice este nevoie de indicatori agregati care sa surprinda si situatia cladirilor, numarul si specificul asezarilor informale, particularitatile mediului rural/urban etc.
Expertii ORSE atrag atentia ca doua probleme suplimentare ingreuneaza masurarea si interpretarea saraciei energetice din perspectiva datelor: capacitatea administrativa redusa si lipsa de cooperare a celor care detin date relevante. Asadar, este nevoie de instrumente mai bune de identificare a saraciei energetice, prin accesul la date si instrumente institutionale cat mai aproape de cetatean.
Ca o solutie, sursele financiare provenite din PNRR pot fi orientate catre pregatirea unei infrastructuri de culegere de date pe termen lung, dincolo de termenele prevazute in PNRR, prin elaborarea unor metodologii de culegere a datelor si prin crearea de competente la nivelul primariilor si consiliilor judetene, in colaborare cu directiile judetene din cadrul INS.
In concluzie, in Romania modalitatea cea mai importanta de abordare a saraciei energetice este alcatuita din masuri sociale (ajutoarele de incalzire), dar saracia energetica nu este o tema care se preteaza la o singura perspectiva de analiza, nici la un singur tip de tratament. Atat in situatii de criza, cat si in cele „normale”, aceste masuri nu sunt suficiente si nu rezolva nici cauzele, nici simptomele fenomenului. Este important sa integram tema saraciei energetice ca pe o tema transversala in politici, care sa implice toti actorii relevanti.
Foto: pixabay
Un produs media marca Rentrop&Straton 
