Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Semne negre anul are! Se contureaza iadul fiscal in care vor intra antreprenorii si angajatii in 2018


Semne negre anul are! Se contureaza iadul fiscal in care vor intra antreprenorii si angajatii in 2018
de la 09 Ian. 2018
Semne negre anul are! Se contureaza iadul fiscal in care vor intra antreprenorii si angajatii in 2018
Tags: daniel anghelpwcmodificari fiscaleinvestitiiimmdirective europene

Daniel Anghel , tax partner la PwC, face o siteza cruda a principalelor modificari fiscale care ne vor afecta vietile in noul an. Pentru guvernanti, este un simplu an fiscal. Pentru noi, vai fi un an de pierderi masive de bani

Daniel Anghel, tax partner PwC, coordonator fiscalitate al Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei si membru in boardul FIC (Consiliul Investitorilor Straini) , a facut o foarte interesanta sinteza a modificarilor fiscale, mentionate in Monitorul Oficial, care ne vor afecta viata cotidiana in 2018. Sinteza a fost publicata in articolul “Topul principalelor modificari fiscale de la 1 ianuarie 2018. Ce se intampla cu TVA split, impozitul pe profit, microintreprinderi si CAS”, Daniel Anghel, 9.01.2018, Ziarul Financiar.
 
Principalele concluzii care decurg din aceasta sinteza, sunt :
 
- vor fi defavorizati antreprenorii;
 
- vor fi defavorizati angajatii;
 
- se grabeste aplicarea unor directive europene coercitive cu 2 ani inainte de obligativitatea aplicarii lor. In schimb aplicarea directivei europene a confiscarii extinse a averilor ilicite a fost intarziata, deja, cu 1 an de zile. Populatia Romaniei va plati , din buzunarele ei, bine sparte de guvernanti, amenzile impuse de Comisia Europeana;
 
- descurajarea investitiilor straine. Autorul face comparatii cu politica financiara mult mai atractiva a unor tari din blocul ex-comunist;
 
- descurajarea creerii de IMM-uri in economia romaneasca. Sunt tari in Europa – Franta, Elvetia, etc – unde IMM-urile contribuie cu peste 80 % din PIB.
 
Iata, “in extenso” , sinteza facuta de Daniel Anghel.
 
“OUG 23
 
 1. Split TVA
 
Au fost publicate joi 28 decembrie in Monitorul Oficial Legea nr. 275/2017 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcata a TVA, precum si Decretul nr. 1309/2017 privind promulgarea Legii
incepand de anul viitor:
 
Aplicarea sistemului va fi obligatorie pentru platitorii de TVA cu obligatii TVA restante si/sau aflati in insolventa, respectiv optionala pentru restul categoriilor de contribuabili eligibili;
 
Contribuabilii inregistrati in scopuri de TVA care nu vor aplica sistemul vor avea obligatia de a efectua plata defalcat pentru achizitiile efectuate de la contribuabili care vor aplica sistemul.
 
 
OUG 79 – privind modificari ale impozitului pe profit, impozitului pe veniturile microintreprinderilor, impozitului pe veniturile persoanelor fizice, contributiile sociale obligatorii si TVA.
 
2. Impozitul pe profit
 
Directiva Antievaziune Fiscala a fost transpusa in Codul fiscal. Acest lucru aduce un nou set de reguli privind limitarea deductibilitatii dobanzii, impozitarea la iesire („exit tax“), reguli antiabuz si privind societatile straine controlate.
Directiva prevede ca termen de transpunere in legislatia statelor membre data de 31 decembrie 2018, cu aplicare de la 1 ianuarie 2019 (respectiv 31 decembrie 2019, cu aplicare de la 1 ianuarie 2020 in ceea ce priveste prevederile referitoare la impozitarea la iesire).
 
Romania va implementa insa aceste reguli inca de la 1 ianuarie 2018, cu un an mai devreme decat termenul limita prevazut de directiva (si chiar cu doi ani mai devreme in cazul prevederilor privind impozitarea la iesire).
 
Care sunt cele mai importante prevederi:
 
Limitarea deductibilitatii dobanzilor
 
De la 1 ianuarie 2018 in Romania se schimba regulile jocului in ceea ce priveste limitarea deductibilitatii cheltuielii cu dobanda.
Astfel, costurile excedentare ale indatorarii inregistrate intr-o perioada fiscala, care depasesc plafonul deductibil de 200.000 euro, vor fi deductibile la calculul impozitului pe profit, in limita a 10% din baza de calcul. Costurile excedentare nedeductibile ale indatorarii pot fi reportate pe parcursul unei perioade nedeterminate. Limitarea se aplica, de asemenea, si costurilor indatorarilor in legatura cu imprumuturile acordate de institutii financiare.
 
Impozitarea la iesire
 
Contribuabilii vor fi supusi impozitului pe profit (prin aplicarea ratei de impozitare de 16%) pentru transferul (integral sau partial) - intr-un alt stat - al activitatii desfasurate de o societate sau de un sediu permanent din Romania, transferul de active sau transferul rezidentei fiscale. Baza impozabila trebuie calculata ca diferenta intre valoarea de piata a activelor/activitatilor transferate si valoarea lor fiscala.
 
Regula generala antiabuz
 
Se introduce, de asemenea, o noua regula antiabuz aplicabila in cazurile unui demers sau unei serii de demersuri care nu sunt oneste, fiind intreprinse cu scopul principal de obtinere a unui avantaj fiscal care contravine obiectului sau scopului urmarit prin prevederile fiscale aplicabile.
 
Reguli privind societatile straine controlate
 
Au fost introduse noi reguli privind impozitarea societatilor straine controlate. Astfel, in anumite conditii, un contribuabil va trebui sa includa in baza sa impozabila din Romania, proportional cu participatia sa in societatea straina controlata, venitul nedistribuit al acesteia din urma, provenit din: dobanzi, redevente, dividende si venituri din transferul titlurilor de participare, venituri din leasing financiar, venituri din activitati de asigurare, activitati bancare sau alte activitati financiare, etc.
 
Avand in vedere ca pana la acest moment niciun alt stat membru al Uniunii Europene nu a transpus directiva in legislatia nationala, mediul de afaceri a propus un termen suficient pentru discutarea conceptelor noi aduse de aceasta directiva. De asemenea, pentru a ramane in continuare competitiva la nivel european, Romania ar trebui sa se asigure ca:
 
►legislatia este clara si noile reguli si concepte introduse au fost intelese si asimilate de catre contribuabili;
 
►exista o procedura clara de aplicare;
 
►limitele specifice stabilite se situeaza in esalonul superior fata de media europeana.
 
In vederea atingerii obiectivelor de mai sus, este evident ca Romania ar trebui sa aiba in vedere si experienta altor state membre in implementarea directivei. Prin urmare, societatile romanesti au nevoie de o perioada rezonabila de timp pentru a intelege aceste concepte si impactul lor. Asa cum mentionam, chiar si directiva prevede un termen de implementare si de transpunere a unor concepte precum impozitarea la iesire mai indelungat (i.e. transpunere la 31 decembrie 2019, cu aplicare incepand cu 1 ianuarie 2020).
 
In ceea ce priveste deductibilitatea costurilor excedentare ale indatorarii la calculul impozitului pe profit, directiva prevede praguri de 30% din EBITDA sau 3.000.000 euro. Alegand sa stabileasca aceste praguri la 10% din EBITDA sau 200.000 euro, Romania se situeaza evident extrem de jos fata de plafoanele stabilite de directiva. in mod realist, ne asteptam ca majoritatea statelor membre sa stabileasca plafoane mai atractive, plasandu-se astfel in fata Romaniei pe harta atractivitatii pentru investitori.
 
Spre exemplu, proiectul legislativ din Polonia privind implementarea Directivei stabileste un plafon procentual pentru deductibilitatea costurilor excedentare ale indatorarii de 30% din EBITDA. Deci, din start Polonia este mai atractiva decat Romania pentru investitori.
 
3. Impozitul pe venitul microintreprinderilor
 
Regulile privind regimul fiscal aplicabil microintreprinderilor sunt modificate in mod semnificativ prin cresterea plafonului de venit la 1.000.000 euro si abrogarea tuturor exceptiilor.
 
Companiile - in special cele cu pierderi reportate - si societatile de tip holding care sunt in prezent platitoare de impozit pe profit care ar putea deveni microintreprinderi ar trebui sa realizeze o analiza pentru a stabili potentialul impact al acestor schimbari si a identifica solutii de reducere a consecintelor nefavorabile.
 
Majorarea plafonului la de la 500.000 de euro la 1 milion de euro pentru incadrarea in categoria microintreprinderilor, coroborat cu obligativitatea aplicarii acestui regim de impozitare prin eliminarea optiunii de aplicare a regimului de platitor de impozit pe profit in baza unor criterii precum dimensiunea capitalului social va avea efecte negative asupra investitiilor din Romania.
 
De ce?
 
- Toate companiile nou infiintate, indiferent de dimensiunea capitalului lor sau a investitiilor preconizate, vor fi automat impozitate ca microintreprinderi, in absenta unei cifre de afaceri initiale. Aceste companii, aflate in perioada de investitii, nu vor mai avea posibilitatea deducerii cheltuielilor inregistrate pe parcursul desfasurarii activitatilor curente si investitionale, inclusiv in primii ani de functionare cand, in general, companiile inregistreaza pierderi si, in plus, se vor afla in imposibilitatea recuperarii pierderilor fiscale inregistrate in acesti ani investitionali din profiturile urmatorilor 7 ani, asa cum s-ar intampla daca ar putea opta sa ramana inregistrati ca platitori de impozit pe profit;
 
- In al doilea rand, societatile care inregistreaza o rata de profit mai mica de 6.25% raportata la cifra de afaceri vor fi nevoite sa plateasca un impozit mai mare decat in prezent.
 
- In al treilea rand, companiile care aplica regimul microintreprinderilor nu pot beneficia de facilitatile din sfera impozitului pe profit – de exemplu scutirea pentru profitul reinvestit, facilitatile pentru activitati de cercetare-dezvoltare, ceea ce va descuraja investitiile in domenii strategice. Mai mult, microintreprinderile nu vor beneficia de credit fiscal pentru cheltuielile cu sponsorizarea.
 
- Nu in ultimul rand, microcompaniile sunt exceptate din sfera de aplicare a Directivelor Europene. Astfel, microcompaniile nu vor putea beneficia de regimul fiscal favorabil prevazut de aceste Directive (de exemplu, in ceea ce priveste veniturile din dobanzi, redevente sau dividende).
 
4. Modificari privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice si contributiile sociale
 
Transferul contributiilor in sarcina angajatului
 
Se reduce cota de impozitare de la 16% la 10% pentru cele mai multe tipuri de venituri;
 
Creste nivelul deducerilor personale aplicabile veniturilor din salarii;
 
Contributiile sociale datorate de angajati cresc la 35%, iar cele datorate de angajatori pentru conditii normale de munca scad la 2,25%. Suplimentar, in cazul conditiilor deosebite si speciale de munca, angajatorii datoreaza o contributie de asigurari sociale in cota de 4%, respectiv 8%.
 
Persoanele care obtin venituri din desfasurarea de activitati independente datoreaza contributia de asigurari sociale in cota de 25% pentru un venit ales cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara.
 
Este eliminata exceptia de la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru veniturile din investitii sau din alte surse obtinute de persoanele care obtin si alte venituri (de exemplu, salarii, pensii).
 
Prevederile OUG referitoare la impozitul pe venit sunt aplicabile pentru veniturile realizate si cheltuielile efectuate incepand cu data de 1 ianuarie 2018, precum si pentru veniturile din salarii si asimilate salariilor si veniturilor din pensii aferente lunii ianuarie 2018. in ceea ce priveste contributiile sociale obligatorii, prevederile OUG se aplica veniturilor realizate incepand cu 1 ianuarie 2018. Pentru veniturile aferente perioadelor anterioare anului fiscal 2018, contributiile sociale obligatorii sunt cele in vigoare in perioada careia ii sunt aferente veniturile.
 
Mediul de afaceri nu a considerat oportuna transferarea contributiilor sociale la angajat din urmatoarele rationamente: (i) cresterea salariilor brute in sectorul privat nu se poate reglementa, iar propunerea de Ordonanta de urgenta nu are o asemenea obligativitate; (ii) implementarea masurii presupune un efort administrativ considerabil si costisitor, fara a vedea un beneficiu imediat sau pe termen lung al masurii.
 
De la 1 Ianuarie 2018 transferarea tuturor contributiilor sociale in sarcina angajatului va putea duce la marirea salariilor brute cu aproximativ 20% in conditiile in care angajatorii vor decide sa mentina la acelasi nivel salariul net al angajatilor. in cazul in care cresterea salariilor brute nu va fi efectuata, salariul net va scadea, iar acest aspect va putea conduce la dezechilibre pe piata fortei de munca. Alternativ, pentru pastrarea aceluiasi salariu net, in functie de circumstantele specifice fiecarui angajator, cresterea salariilor brute va conduce ori catre un cost salarial similar celui din prezent, ori la o crestere a acestuia in functie de domeniul de activitate. Pentru angajatii din domeniul IT va exista un impact negativ la nivelul salariilor nete care va fi mai scazut, avand in vedere ca acesti angajati nu vor castiga din diferenta intre cota de impozit pe venit de 16% si noua cota de impozit de 10%. Se vorbeste de acoperirea acestui dezavantaj cu o noua schema de minimis pentru angajatori dar nu am vazut inca un proiect in acest sens.
 
5. Taxa pe valoarea adaugata
 
Autoritatilor fiscale li se permite sa refuze agentilor economici deducerea TVA doar daca, dupa administrarea mijloacelor de proba prevazute de lege, pot demonstra dincolo de orice indoiala ca agentul economic stia sau ar fi trebuit sa stie ca tranzactia in cauza facea obiectul unei fraude TVA care a intervenit in amonte sau in aval in lantul tranzactional.
 
Prin aceasta prevedere codul fiscal din Romania se aliniaza cerintelor legislatiei si jurispridentei Europene.”
 
Sa ne fie de bine !
 
 
 



Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 4.67 din 5 - 3 voturi.
Manager


Newsletter zilnic GRATUIT
Protectia Datelor cu Caracter Personal
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
Protectia Datelor cu Caracter Personal
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "Protectia Datelor cu Caracter Personal".


Recomandari MANAGER.RO


Cele mai citite stiri




Advertisement
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

Protectia Datelor cu Caracter Personal


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016