Castigarea alegerilor prezidentiale, un obiectiv greu de atins pentru PSD

S-au succedat Guverne PSD, mai ales cu UDMR de mana ... eterna greutate de inclinat balanta, s-au schimbat legi, s-a blocat pe cat posibil votul diasporei, s-a dat drept de vot in toate sectiie de votare, s-a decis majorarea mandatului de presedinte de la 4 la 5 ani, toate la gongul Partidului Social Democrat, sigur de fiecare data ca va castiga batalia pentru presedintia tarii.

 

Ghinion!

Istoria postdecembrista a adus in fruntea tarii pe Ion Iliescu, de vreo trei ori chiar, insa putem pune aceasta alegere pe seama lipsei de informare, ba chiar pe dezinformarea cu buna stiinta care se practica la acea vreme in tara si, poate, inca se mai practica?!

Iliescu a condus statul roman in trei randuri, ca presedinte al CFSN intre 22 decembrie 1989-1992, apoi ca presedinte ales al Romaniei intre anii 1992-1996 si 2000-2004. Intre 1996-2000 si 2004-2008 a fost senator din partea PSD si a fost, este si va fi presedinte de onoare al PSD.

 

Nu ne putem gandi ca un popor ar fi ales in cunostinta de cauza un Ion Iliescu ca presedinte al statului nou, democrat, un presedinte care si-a pus pe biroul de la Cotroceni pozele din vacantele alaturi de Ceausesti. Nu ne putem gandi ca acest om a beneficiat de increderea si sustinerea unui popor corect informat cu privire la posibilele lui implicatii in crimele de la Revolutie, acte anchetate acum in Dosarul Revolutiei, nu ne putem gandi ca un om care zambeste sugubat in spatele dictatorului, este cel mai potrivit sa-i ia locul, cu lozinci anitocuministe si proeuropene transoformate brusc din laude aduse lui Nea Nicu, ca altfel nu mai era in sleapca ceausista, nu?!

 

Ne putem gandi logic ca poti fi adeptul moral si spiritual DOAR al unei singure ideologii, comunista sau capitalista. Slujirea ambelor e posibila doar daca intr-una sau in cealalta, e vorba de teatru. In care sa fi jucat fals Iliescu? Timpul ne va arata probabil. 

Desigur, in periplul domnului Iliescu pe la Cotroceni trebuie amintita si scurta perioada de glorie a lui Emil Constantinescu (PAC PNTCD AP PNL), presedintele tarii intre 29 noiembrie 1996 si 20 decembrie 2000. Lucrurile au stat destul de bine in mandatul sau, tara antrenandu-se in reforme pentru justitie, economie, stat de drept. Practic,a fost o perioada in care s-a consolidat Romania catre aspiranta putin mai demna la Uniunea Europeana si NATO.

Totusi, Emil Constantinescu a refuzat sa candideze pentru un nou mandat la alegerile din noiembrie 2000, argumentandu-si decizia prin mai multe afirmatii, printre care:

"In urma cu pantru ani, am promis cetatenilor Romaniei ca voi lupta impotriva coruptiei si a hotiei. Cand am inceput aceasta campanie am descoperit ca in Romania se formase un sistem mafiot, in care caracatita firmelor paravan era beneficiara unui sprijin de inalt nivel din institutii de stat. Asa au fost posibile devalizarea bancilor, distrugerea flotei, pagubele imense produse de mafia petrolului, a ingrasamintelor chimice, cresterea neingradita a coruptiei"

Practic, Constantinescu a fost invins de mafia formata inainte de venirea lui la conducere, nemaigasind nicio urma de speranta pentru care sa lupte mai departe, intr-un nou mandat. Era prea mult, se pare, dar dincolo de aceasta justificare, Constantinescu spunea ca o noua campanie electorala ar fi afectat negativ la acea vreme reforma economica, motiv pentru care, prefera sa nu participe la alegeri.
 

Cotroceni, un vis al PSD spulberat in nenumarate randuri de Basescu

Trecand la lucruri din era noastra si vorbind despre alegeri prezidentiale, e limpede ca PSD nu mai gaseste formula ideala pentru a iesi victorios in lupta pentru Cotroceni. De exemplu, pe "marinar" nu l-a putut bate PSD-ul decat pe umar, ba la cele doua tururi de alegeri, ba la tentativele de demitere.

Istoria plina de savoare ma ispiteste si nu ma pot abtine sa nu trec in revista aceste momente pline de umor inspirat de Caragiale. Romania a avut parte de niste ani de glorie, mai ca ne puteam hrani doar cu circul de la televizor si nimic nu ne mai trebuia.

Va amintiti disputele electorale dintre Base si Nastase, senzatia de lupta in arena romana pe care ne-o transmiteau discutiile alea si cum s-a nascut atunci in roman dorinta de circ electoral. "Ce blestem o fi pe poporul asta de a ajuns sa aleaga intre doi fosti comunisti, intre Traian Basescu si Adrian Nastase", spunea Basescu in 2004.

 

Adrian Nastase 2004: "Votati pentru viitorul Romaniei"

 

Traian Basescu 2004: "Om bun, esti harnic, esti cinstit, esti drept, esti credincios, ai dreptul sa traiesti bine, ai dreptul la un presedinte ca tine. Acum 15 ani, mii de romani au murit ca tu sa ai dreptul sa votezi liber. Nu le dispretui jertfa, du-te si voteaza, fii parte a viitorului tau pentru urmatorii 5 ani, alege-ti presedintele, un presedinte care sa nu te minta, un presedinte care sa fie cinstit, un presedinte care sa spuna lucrurilor pe nume, un presedinte care sa faca ceea ce spune, ai dreptul la un presedinte care isi iubeste poporul lui. Gandeste-te bine: cu ce te alegi daca nu votezi? Dumnezeu sa ne dea gandul ce bun".

La acea vreme Basescu Traian avea sa iasa invingator in cursa pentru presedintie, urmandu-i un lung sir de victorii in fata trandafirilor rosii, usor innegriti de efortul necontenit de a acapara puterea totala. Mai mult decat atat, Traian Basescu s-a bucurat si de prelungirea mandatului pregatita pentru Nastase.

Vremea a trecut, si a aparut momentul noilor alegeri. Suntem in 2009, iar Basescu e hotarat sa iasa din nou invingator si reuseste sa ingroape mai adanc munca, vorba aia, de-o viata a lui nea Nicu.

 Acestea au fost primele alegeri prezidentiale din Romania care au avut loc separat de alegerile legislative, primele alegeri prezidentiale care s-au desfasurat odata cu un referendum si primele alegeri prezidentiale din Romania dupa aderarea la Uniunea Europeana. 
 

Nu putem sa nu ne amintim nici prima noapte de glorie si ultima noapte de dragoste dintre Geoana si scaunul de presedinte. "Mihaela, dragostea mea", probabil va ramane un simbol etern al PSD-ului, un pic ametit de gustul puterii, si, trezit in zorii zilei mahmur, cu dureri de cap si visul spulberat.

Si de aceasta data, au fost confruntari directe, televizate dintre Basescu si Geoana. Cei doi si-au oferit cadouri, s-au ironizat si au tinut poporul cu sufletul la gura in fata micilor ecrane. In ultima confruntare dintre cei doi, Basescu i-a oferit lui Geoana un cos de alimente, spunand ca si-ar dori ca acestea sa fie pe masa tuturor romanilor, in timp ce Mircea i-a dat lui Traian "un cadou ceva mai cultural", Codul bunelor maniere astazi, de Aurelia Marinescu, insotit de un citat din Gandhi: "Un conducator adevarat nu doar isi conduce poporul, ci il ridica si civilizeaza", impreuna cu o carte proprie, "Incredere".

"Mihaela, dragostea mea"

Acestea au fost alegerile care ne-au oferit sansa de a vedea cum istoria se schimba realmente "peste noapte". A adormit o natiune intreaga in notele de amor ale lui Geoana, pe care sondajele si numaratoarea voturilor pana in acel moment il dadeau castigator, ca zorii sa ni-l readuca pe Traian presedinte. 

"Mihaela, dragostea mea" avea sa ramana in memoria colectiva drept inceputul unei noi ere, una in care viata iti poate juca cele mai dure feste ... si penibile, de ce sa nu recunoastem ... in fond, de la acel moment Geoana s-a prelins efectiv printre degetele care il ridicasera in aceasta batalie, disparand usor, dar sigur, de pe scena politica. 

Tagesspiegel, un cotidian nemtesc, comenta atunci: "La alegerile prezidentiale din Romania candideaza 12 candidati, unul mai lipsit de credibilitate decat celalalt"

Dimineata devreme, Traian Basescu aparea in direct la televiziunile de stiri spunand: "Vreau sa rezum rezultator acestor alegeri: am invins la fel ca in 2004.", cu un ton glorios si insotit de aplauze, pe fundalul melodiei "Apa trece, pietrele raman".

Departandu-ne de la a lauda sau nu aceste rezultate, e clar ca Basescu are ceea ce dreptei de astazi ii lipseste: carisma, umor si un fel de a trata lucrurile incat ajung in final sa-i fie favorabile, intr-un mod parca demn de apreciat. 

Basescu, "greu de demis"

La 6 iulie 2012, Parlamentul a votat in favoarea suspendarii lui Traian Basescu cu 256 de voturi pentru, in vederea tinerii unui referendum care sa decida sau nu demiterea din functie. 

Este pentru a doua oara cand Traian Basescu este suspendat de Parlament, precedenta suspendare si referendum au avut loc in 2007, cand 74% dintre voturile exprimate au fost impotriva demiterii. Mai tarziu, in anul 2009, Traian Basescu a fost reales presedinte al Romaniei. Dupa suspendare, pana la referendum, presedintele Senatului, Crin Antonescu a devenit, conform Constitutiei, presedinte interimar al Romaniei.

Presedintele Traian Basescu sustine o conferinta de presa in care afirma ca scopul actiunilor USL, UDMR, UNPR ar fi punerea sub control a justitiei, suspendarea sefului statului fiind doar o etapa in acest plan si face apel la liderii majoritatii sa opreasca imediat atacurile la adresa institutiilor statului.

Incepe sa sune a 2019-2019, nu-i asa?

La alegerile prezidentiale din noiembrie 2014, Klaus Iohannis l-a invins pe Victor Ponta (PSD), premierul in functie la acea vreme. Iohannis se bucura in prezent de un mandat de 5 ani, ca urmare a modificarii legislative efectuate atunci cand se credea ca Nastase va iesi invingator.

In 2009, dupa caderea primului guvern Emil Boc, Iohannis a fost propus de catre Partidul National Liberal (PNL) si Partidul Social Democrat (PSD) pentru functia de premier, insa presedintele Traian Basescu a refuzat sa-l nominalizeze.

In 2013 Iohannis a devenit membru al PNL, dobandind functia de prim-vicepresedinte, iar pe 28 iunie 2014 a devenit presedintele partidului. In scurtul sau mandat de presedinte al partidului, a format o alianta cu Partidul Democrat Liberal (PDL) si a pus bazele unei viitoare fuziuni intre cele doua partide. Alianta, denumita Alianta Crestin Liberala (ACL), l-a promovat drept candidat la alegerile prezidentiale din 2014, pe care le-a castigat in al doilea tur de scrutin, in care a obtinut 54,43% din voturi.

Propaganda mioritica, cozi ca pe vremea raposatului in diaspora

Si de aceasta data, opinia publica a fost supusa unei grele incercari. In timp ce televiziunile de casa ale PSD prezentau o Romanie furata de straini in cazul in care Iohannis ar iesi presedinte, televiziunile impartiale prezentau situatia dramatica cu care se confrunta romanii din diaspora, carora nu li se pun la dispozitie suficiente sectii de votare. 

In pofida statului la rand, zeci de mii de cetateni romani nu au reusit sa voteze, toate sectiile fiind inchise la ora 21. Dupa numararea voturilor din strainatate a devenit certa preferinta romanilor din diaspora pentru candidatul opozitiei, Klaus Iohannis, care a obtinut in diaspora cel mai bun scor (89,73%).

Ne amintim cu totii de acele cozi uriase si de numarul mare de oameni care nu au avut timp sa-si exprime votul.

Multi analisti politici subliniau la acea vreme faptul ca prezenta mare la urne si mobilizarea diasporei inseamna un semnal impotriva Guvernului Ponta din tara, Guvern care la acea data se infiinta si desfiinta rotind aceiasi oameni in diverse formule.

Guvernul Victor Ponta (1) (7 mai 2012 – 21 decembrie 2012);

Guvernul Victor Ponta (2) (21 decembrie 2012 – 5 martie 2014);

Guvernul Victor Ponta (3) (5 martie 2014 – 17 decembrie 2014)

Dezbaterile televizate dintre candidati s-au purtat cu mare dificultate, stabilindu-se cu greu locul si ora acestora, Iohannis refuzand sa le poarte la Antena 3, iar Ponta refuzand invitatia de la Parlament, cei doi s-au intalnit in cele din urma la Realitatea TV, ca ultima intalnire sa fie tinuta la B1 tv.

Dezbaterea de la Realitatea a castigat electoratul de partea lui Iohannis, viitorul presedinte dand dovada de o rabdare si toleranta iesite din comun, la tirul de acuzatii, presupuneri, teorii, insiruri, ipoteze, dar si intrerprezentate de Victor Ponta. 

"Dumneavoastra vorbiti si pe timpul dvs. si pe timpul meu, Ar fi bine ca fiecare sa-si foloseasca propriul timp alocat", ii spunea in dezbatere Iohannis lui Ponta.
 

Alegerile prezidentiale din 2019 incep tot sub auspicii rele pentru PSD

Din pacate pentru Partidul Social Democrat, alegerile prezidentiale din 2019 nu aduc vesti foarte bune. PSD risca sa piarda sustinerea electoratului ALDE, fiindca fiecare partid isi vrea propriul candidat.

In fruntea tarii nu se afla, deci, o alianta de Guvernare ale carei criterii de propunere a candidatului la presedintie sunt in functie de impactul benefic asupra poporului, ci in functie de culoarea politica. PSD vrea un presedinte rosu, in timp ce ALDE, unul de-al lor.

Mai mult decat atat, actualul presedinte al tarii, Klaus Iohannis, si-a exprimat deja intentia de a candida pentru un nou mandat. Insa PSD nu are prezidentiabil. In acest moment, in partid se duc discutii peste discutii pentru stabilirea unui nume pe care sa il arunce in cursa pentru Cotroceni.

Romanii trebuie sa inteleaga ca presedintele NU "taie si spanzura" in tara

Pana vedem cine candideaza si cine mananca popcorn de pe margine, trebuie sa trecem in revista niste mentiuni, cu privire la alegerile prezidentiale, mentiuni de care sunt sigura ca cititorii mei au habar, insa e posibil ca acestea sa ajunga si la oameni mai putin informati, care trebuie sa cunoasca adevarul:

In primul rand, am impresia ca romanii au mai mult interes pentru alegerile prezidentiale decat pentru cele parlamentare, lucru nu tocmai corect. Avem cumva senzatia ca presedintele este atotputernic, taie si spanzura, adopta si abroga legi, face bugete, de el depinde practic ceea ce se intampla in tara, iar acest lucru este total gresit.

Auzeam fara sa vreau o discutie intre doi pensionari, care condamnau lipsa de implicare a presedintelui in majorarea pensiilor. "El e seful, dom'ne, el daca vrea, le mareste maine, dar nu vrea". Oricat de absurd ni se pare, multi concetateni de-ai nostri astfel gandesc.

Institutia presedintelui are prerogative limitate. Daca vrem reforme fiscale, investitii, salarii, pensii, alocatii marite, daca vrem modificari reale cu impact direct asupra noastra, atunci trebuie sa avem grija la Guvernul pe care il alegem si la alcatuirea Parlamentului.

Puterea executiva in Romania, Guvernul, alaturi de puterea legislativa, care este Parlamentul, sunt raspunzatoare de cele mai importante legi si decizii luate pentru mersul tarii. Presedintelui cand ii vine o lege la semnat are doua optiuni: fie o trimite la revizuire, catre cei care au initiat-o, fie o trimite la Curtea Constitutionala. Dupa ce epuizeaza aceste variante, presedintele trebuie sa semneze ceea ce decid altii.

A alege un presedinte de dreapta, cu viziuni liberale, dar a avea un Guvern de stanga, axat pe lipsa de investitii, pe masuri sociale, pe lipsa de sustinere fata de mediul privat, este absolut inutil. Vom reusi cel mult sa-l vedem pe acest om la televiziuni dezvaluind nereguli ale sistemului si solicitand Guvrnului sa faca alegeri bune, insa cuvantul sau nu cantareste aproape nimic in deciziile Executivului.

Astfel, consider esentiala cunoasterea acestor atributii ale fiecarei puteri in stat, pentru a fi constienti de importanta deciziei si prezentei noastre in cabina de vot, indiferent de ce se dezbate acolo.

In era informatiei, dezinformarea se face mult mai usor

In al doilea rand, multi oameni iau decizii influentati de o parte a mass media. Evident ca preferinte si subiectivitati mai mari sau mai mici exista oriunde, insa un comportament civic corect ar fi sa consultam mai multe surse de informare inainte de a trage o concluzie, iar cea mai importanta sursa ce ar trebui consultata este istoria recenta a Romaniei, apeland in timp ce o citim la constiinta noastra si la patriotism.

Nu in ultimul rand, suntem in al 12-lea ceas cand ar trebui sa constientizam ca stampila aia pusa anapoda, altfel decat ar trebui, ne trimit copiii din tara la munca in strainatate, ne lasa sa traim in ignoranta si saracie, ne construieste un kilometru de autostrada la 20 de ani ... si uneori toate astea pentru o punga de orez sau un fes, o galeata, un breloc ...

Citeste si: Scoala romaneasca si societatea. Un editorial pe care toti parintii trebuie sa il citeasca

Sursa foto: pexels.com