Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

Sachs spune ca razboiul din Ucraina a inceput de fapt in urma cu 35 de ani, mai exact pe 9 februarie 1990, cand, intr-o discutie despre reunificarea Germaniei, intre Mihail Gorbaciov si secretarul de stat american James Baker, liderul sovietic ar fi spus:
“OK, suntem de acord cu reunificarea, cu o singura conditie: NATO sa nu se extinda nici macar un centimetru spre est.”
“Dar, desigur – explica Sachs – America triseaza. Va rog sa intelegeti acest lucru: America este o mare putere si triseaza. Si se foloseste de mass media si de propaganda pentru a-si ascunde lipsa de onestitate. Asta fac marile puteri, nu exista nicio indoiala aici.
Asa ca, dupa doar cativa ani, retorica americana s-a schimbat: «Oh, dar n-am promis niciodata asta!». In 1994, sub Bill Clinton, SUA a trisat. Si a adoptat un plan: NATO se va extinde spre est. Si nu cu 100 km sau cu 300 km, ci mult spre est, spre Ucraina si Georgia, si chiar mai departe. Sunt convins ca un nebun din administratia de la Washington chiar a intrebat atunci: «De ce nu si Kazahstan? De ce nu si Uzbekistan? De ce nu si Armenia?».
Ideea lor de atunci era: «Am castigat!». Dupa destramarea Uniunii Sovietice, in decembrie 1991, strategii americani si-au spus: «Suntem cea mai puternica tara din istoria lumii. Suntem mai puternici decat Imperiul Roman. Suntem singura super-putere mondiala. Si putem face ce vrem.» Aceasta era atunci atitudinea, o atitudine care merge mana in mana cu trisatul si da nastere la aroganta puterii.
Pe scurt, SUA a inceput sa se extinda. Zbigniew Brzezinski, unul dintre acesti strategi (National Security Adviser in perioada 1977-1981, n.r.), a prezentat foarte clar planul in 1997, in cartea sa «Marea tabla de sah»: «Ce-ar fi daca SUA ar impinge NATO mult spre est? Ce-ar fi daca ar inghesui Rusia si ar inconjura-o – ce ar putea sa faca Rusia? In mod sigur nu s-ar alia cu China sau cu Iran, pur si simplu ar asista neputincioasa.»
Asta e. Strategii americani trateaza lumea ca pe un joc de poker – blufezi, ridici miza, ceri sa vezi cartile adversarului. Si exact asta au facut si acum, l-au provocat pe Putin si au ridicat miza. Dar ce au folosit pe post de miza? Vietile unor oameni. Au pus pe masa de joc vietile ucrainenilor. Nu poti accepta asa ceva.”
---
Cam aceasta este argumentatia lui Jeffrey Sachs: SUA este de vina pentru razboiul din Ucraina, pentru ca a provocat Rusia. Dupa ce in 1990 a promis ca NATO nu se va extinde spre est, a trisat si s-a extins, in mai multe valuri: in 1999 (Ungaria, Polonia si Cehia), in 2004 (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Romania, Slovacia si Slovenia), in 2009 (Albania si Croatia), in 2017 (Muntenegru) si 2020 (Macedonia de Nord). Astfel ca, logic, in 2022 Rusia nu a mai avut alta solutie decat sa atace Ucraina pentru a se proteja de amenintarea NATO.
Ce nu explica insa Sachs este urmatorul lucru: de ce NATO a lalait-o atata cu extinderea? De ce nu a inglobat direct intreaga Europa de Est inca din 1992, imediat dupa destramarea URSS, cand chiar n-avea cine sa i se opuna? Sau in 1999? Daca avea un plan de anihilare a Rusiei, de ce nu l-a pus in aplicare chiar atunci? Sau macar in cativa ani? Ce naiba a asteptat?
Apoi, cand vorbeste despre acest plan de extindere (vezi referirea la cartea lui Brzezinski), Sachs lasa sa se inteleaga ca tarile Europei de Est ar fi fost niste simpli pioni, fara niciun cuvant de spus in fata tavalugului american. Ceea ce e complet fals. Tarile Europei de Est si-au dorit sa fie primite in Alianta si au cerut insistent lucrul acesta. Sa ne amintim cat de dezamagiti am fost noi, romanii, in 1999, cand nu am fost invitati sa facem parte din primul val.
Si, in fine, Sachs pierde din vedere un lucru esential si care constituie de fapt motivul pentru care NATO s-a extins. E un motiv care nu tine de ambitiile SUA, de aroganta ei de super-putere care joaca poker cu tarile Europei si cu vietile ucrainenilor. Nu, motivul extinderii e altul – teama est-europenilor de Rusia. De-asta s-au inghesuit toate tarile foste comuniste sa intre in Alianta – ca sa fie protejate de Rusia. Le ajunsesera 45 de ani de “lumina de la Rasarit”, experimentata pe viu.
Spre deosebire de Jeffrey Sachs, est-europenii stiu foarte bine ce inseamna relatia concreta cu Rusia, nu cea de prin birouri de protocol. Au sute de ani de istorie comuna in spate. Teama de Rusia e perfect justificata si reala, si nu numai pentru est-europeni. Iar cea mai buna dovada ca asa stau lucrurile e faptul ca, imediat dupa inceperea razboiului din Ucraina, Finlanda si Suedia s-au grabit sa depuna cereri sa devina si ele membre NATO. Fara sa puna conditii, pe repede-inainte, lucru care s-a concretizat in 2023, respectiv 2024.
Sursa foto: youtube
Aventura continua Fise interactive pentru clasa pregatitoare Matematica si explorarea mediului
Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul prescolar - EDUCATORI 2 culegeri OF 18366
Agenda Cadrului Didactic 2026-2027 - 10 REDUCERE
Ultimele NOUTATI

Procedura raspunderii in solidar, la un pas de schimbare. Cand poate ANAF sa te oblige sa platesti datoriile fiscale ale unei alte persoane?

Cat castigi daca investesti 5.000, 10.000 sau 50.000 de lei in FIDELIS. Calculele pentru noua editie anuntata de Ministerul Finantelor

INFOGRAFIC. Mediul privat se resimte. 805 firme au intrat in insolventa in luna august. In unele judete, numarul cazurilor s-a dublat sau triplat

Angajatii din UE ar putea primi noi drepturi. Angajatorii ar trebui sa evalueze stresul, volumul de munca si supravegherea digitala

Cat costa o renovare in Romania in 2026. Pretul unei bai si al unui apartament intreg

Primele carti pentru bebelusi: cum alegi titluri potrivite intre 0 si 2 ani

Partenerii nostri
Cum poti intra in vizorul ANAF din cauza achizitiilor efectuate pe firma
Situatiile financiare S1039 la inceperea lichidarii: la ce data se intocmesc?
Nu amana investitia, finanteaza inteligent echipamentele agricole
4 masuri pentru a reduce riscurile tranzitiei catre o economie cu emisii scazute
Te-ar putea interesa si

INFOGRAFIC. Mediul privat se resimte. 805 firme au intrat in insolventa in luna august. In unele judete, numarul cazurilor s-a dublat sau triplat

Angajatii din UE ar putea primi noi drepturi. Angajatorii ar trebui sa evalueze stresul, volumul de munca si supravegherea digitala




