Kovesi, audiata din nou la CSM: Am atatea actiuni disciplinare si verificari cum nu are niciun procuror
kovesilaura codruta kovesiprocuror sef europeancsm
Kovesi s-a prezentat miercuri la CSM, unde exista pe rol doua rapoarte intocmite pe numele ei de catre Inspectia Judiciara cu privire la savarsirea unor abateri disciplinare.
Audierea de miercuri vine in contextul in care fosta sefa DNA a avut castig de cauza in ambele actiuni disciplinare deschise de Inspectia Judiciara impotriva ei.
Un complet de cinci judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins, luni, a doua actiune disciplinara deschisa de Inspectia Judiciara impotriva Laurei Codruta Kovesi, hotarand ca fosta sefa a DNA nu a savarsit o abatere disciplinara pentru ca nu s-a prezentat la Comisia parlamentara de ancheta pe tema alegerilor prezidentiale din 2009.
Decizia a fost luata cu unanimitate, hotararea instantei fiind definitiva.
Acesta este al doilea proces pe care Laura Kovesi il castiga impotriva Inspectiei Judiciare, dupa ce Instanta suprema a decis, tot luni, ca ea nu a savarsit abatere disciplinara cand si-a desemnat consiliera, judecatoarea Dana Titian, sa efectueze un control la structurile DNA din Suceava si Iasi.
Inspectia Judiciara solicitat sanctionarea Laurei Codruta Kovesi pe motiv ca fosta sefa a DNA nu a respectat o decizie a CCR prin care era obligata sa se prezinte in fata Comisiei parlamentare de ancheta pe tema alegerilor prezidentiale din 2009, iar prin acest refuz ar fi afectat imaginea si prestigiul Justitiei.
″In 2017, un jurnalist a publicat informatia ca Laura Kovesi a participat, in noaptea alegerilor din 2009, la o intalnire in locuinta senatorului Gabriel Oprea, unde au mai fost Florian Coldea si George Maior. Parchetul General a deschis un dosar si a dat o solutie de clasare. A fost constituita o comisie speciala parlamentara, care insa nu si-a atins obiectivele, deoarece au fost persoane care au refuzat sa se prezinte. A fost sesizata Curtea Constitutionala, care a dat Decizia 611, in care se constata existenta unui conflict de natura constitutionala intre Parlament si Parchetul General, in legatura cu atitudinea Laurei Kovesi de a nu se prezenta in fata comisiei. Kovesi a citit in fel si chip acel dispozitiv. A pus virgule unde nu era cazul”, a declarat, in sala de judecata, o consiliera de la Inspectia Judiciara.
De cealalta parte, Kovesi a spus ca nu a savarsit abatere disciplinara si a sustinut ca nu era obligata prin decizia Curtii Constitutionale sa se prezinte in Parlament.
“Nu sunt vinovata de savarsirea vreunei abateri disciplinare. Faptul ca raspunsurile mele trimise Comisiei parlamentare nu au placut nu e vina mea. Am o decizie definitiva de clasare intr-un dosar penal, in care se spune ca nu am savarsit nimic. Cu privire la ‘nimic’ nu pot sa aduc niciun fel de probe. Decizia Curtii Constitutionale spune ca trebuie sa ma prezint in fata comisiei parlamentare sau sa prezint documente relevante. Pentru prima data, avem o decizie a Curtii Constitutionale care se aplica unei singure persoane fizice - Laura Codruta Kovesi. Nu exista in decizia Curtii Constitutionale obligatia de a ma prezenta, ci este o alternativa - de a ma prezenta sau de a furniza informatii. Decizia Curtii Constitutionale este o decizie pentru o persoana. Acolo nu sunt mentionata ca procuror general sau procuror-sef al DNA, ci ca doamna Laura Codruta Kovesi. Eu am respectat decizia Curtii si am furnizat raspunsuri comisiei parlamentare. Care sunt probele ca eu am actionat cu intentie pentru a stirbi din increderea cetatenilor in sistemul de justitie? M-am inscris intr-o procedura internationala pentru a dovedi profesionalismul procurorilor romani. Ce probe sunt ca am afectat prestigiul Justitiei? Articole de presa? Cum trebuia sa ma apar? Sa lipesc toate articolele din presa interna si internationala? Articolele jurnalistilor nu trebuie sa fie criteriul fundamental ca prestigiul Justitiei a fost afectat”, a explicat Kovesi, in sala de judecata.
Kovesi: Discutarea celor doua rapoarte a fost amanata
La iesirea de la audierile care au avut loc miercuri, la Consiliul Superior al Magistraturii, Kovesi a facut mai multe declaratii, mentionand faptul ca discutarea celor doua rapoarte a fost amanata de Sectia pentru procurori in materie disciplinara a CSM.
“Este o activitate in derulare, se administreaza probe, nu o sa imi fac apararea in spatiul public. Am atatea actiuni disciplinare si verificari cum nu are niciun procuror. Vad ca exista tendinta de a fi judecata public, mai ales de catre unii. O sa vedem solutiile care se vor da. Deocamdata, ambele cauze care au fost astazi s-au amanat”, a precizat Kovesi.
Pe de alta parte, Kovesi a spus ca asteapta rezultatul negocierilor dintre Parlamentul European si Consiliu privind functia de sef al Parchetului European. O noua runda are loc miercuri.
Fosta sefa DNA mizeaza pe faptul ca in cursa pentru EPPO va prima profesionalismul sau si faptele care atesta ca si-a desfasurat activitatea de procuror coform legii.
“Cred ca se negociaza profesionalismul celui care trebuie sa detina aceasta functie. Pana in acest moment, din perspectiva Comisiei tehnice, eu am fost prima dintre candidatii care s-au calificat in aceasta procedura. Astept rezultatul acestor discutii care se fac intre Parlamentul European si Consiliu. Nu stiu ce elemente de negociere sunt avute in vedere. Din punctul meu de vedere, ca profesionist, eu mi-am facut treaba, am iesit prima. Astept rezultatul acestor negocieri”, a incheiat Kovesi.
Ce acuzatii i se aduc lui Kovesi?
O cercetare disciplinara, care il vizeaza si pe procurorul Marius Iacob, a fost declansata in urma inregistrarilor dintr-o sedinta a DNA aparute in spatiul public. In acest caz, pronuntarea a fost deja amanata de cinci ori, dar intre timp Marius Iacob a demisionat din functia de adjunct al sefului DNA. O alta actiune a fost deschisa de Inspectia Judiciara in septembrie, Kovesi fiind acuzata ca a inserat intr-un comunicat date confidentiale dintr-o ancheta derulata de catre procurorii din subordine, scrie News.ro.
Inspectia Judiciara a inceput, in 12 ianuarie 2018, o actiune disciplinara in cazul Laurei Coduta Kovesi, care este acuzata de trei abateri disciplinare. O actiune similara a fost declansata si in cazul lui Marius Iacob, procuror-sef adjunct al DNA la vremea respectiva, pentru „nerespectarea indatoririi de a se abtine atunci cand judecatorul sau procurorul stie ca exista una din cauzele prevazute de lege pentru abtinerea sa”, constand in aceea ca a efectuat acte de urmarire penala fara a formula declaratie de abtinere, desi se afla, in mod vadit, in situatia de incompatibilitate prevazuta de art. 64 alin.1 lit. f, cu referire la art. 65 alin.1 si art. 66 Cod procedura penala".
Lui Kovesi i se imputa, printre altele, manifestari care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu. In opinia, IJ, ea se face vinovata de savarsirea abaterilor disciplinare prevazute de:
- art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata si modificata, respectiv „manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu” constand in aceea ca, in cadrul unei sedinte de lucru, a avut manifestari de natura a aduce atingere onoarei si probitatii profesionale a magistratilor procurori, precum si prestigiului justitiei, imprejurari identificate in inregistrarile audio aparute in spatiul media la data de 18.06.2017.
Procurorul sef al DNA s-a exprimat in sensul combaterii efectelor negative in planul imaginii si credibilitatii institutiei, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgenta a unor dosare „cu ministri”, de impact mediatic, si-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv si general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 si a folosit exprimari inadecvate la adresa Curtii Constitutionale si a unui judecator al Curtii Constitutionale, inducand ideea in cadrul opiniei publice ca unul din criteriile in functie de care se prioritizeaza solutionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora si calitatea oficiala a persoanelor cercetate.
De asemenea, procurorul sef al DNA ar fi folosit fata de colegii procurori un ton superior si agresiv, inadmisibil in raport cu standardele minimale de etica si deontologie ale unui magistrat, de natura a genera in randul opiniei publice un sentiment de indignare si a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor suprematiei Constitutiei si a legilor, precum si a impartialitatii procurorilor.
- art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata si modificata, respectiv „atitudinile nedemne in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, celalalt personal al instantei sau al parchetului in care functioneaza, inspectori judiciari, avocati, experti, martori, justitiabili ori reprezentantii altor institutii” constand in aceea ca prin intermediul unei corespondente electronice (email) a adoptat o atitudine nedemna, folosind la adresa procurorilor cuvinte si expresii cu un continut vadit denigrator, insultator si amenintator, respectiv „lasi”, „barfitori”, „infractori”, facand cunoscut acestora faptul ca „exista deja un cerc de suspecti” ,cu referire la un dosar penal, incalcand astfel obligatia de rezerva si normele de conduita atasate profesiei de magistrat.
- art. 99 lit. m teza a II a) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata si modificata, respectiv „nerespectarea in mod nejustificat a dispozitiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse in conformitate cu legea de conducatorul instantei sau al parchetului ori a altor obligatii cu caracter administrativ prevazute de lege sau regulamente” constand in aceea ca a incalcat cu stiinta dispozitiile art. 7 lit. b din Regulamentul de ordine interioara al Directiei Nationale Anticoruptie, aprobat prin Ordinul Ministrului Justitiei nr.1643/C din 15.05.2015, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr.350 din 21.05.2015, care se refera la atributiile procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie si prevede ca acesta: „urmareste repartizarea cauzelor sau, dupa caz, repartizeaza cauze in raport cu criterii obiective precum specializarea si pregatirea procurorului, volumul de activitate, complexitatea si operativitatea solutionarii cauzelor, conflictele de interese sau incompatibilitatile in exercitarea functiei”, prin desemnarea in calitate de procuror de caz a unui magistrat care se afla intr-o vadita stare de incompatibilitate".
Inspectia Judiciara a anuntat, in 14 septembrie 2018, ca a demarat actiunea disciplinara fata de Laura Codruta Kovesi, care, in calitate de procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), a inserat intr-un comunicat date confidentiale dintr-o ancheta derulata de catre procurorii din subordine. Ea este acuzata de ”nerespectarea confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter, precum si a informatiilor de aceeasi natura de care a luat cunostinta in exercitarea functiei”.
Comunicatul invocat de Inspectia Judiciara, emis in 12 februarie 2018, se referea la inregistrarile audio difuzate de Vlad Cosma si continea discutii intre persoane din anturajul lui Mircea Cosma si un ofiter de politie si un procuror de la DNA Ploiesti pe tema aparitiei la televiziune a unor discutiii din timpul anchetelor.
Inspectia Judiciara a exercitat actiunea disciplinara fata de Laura Codruta Kovesi, la data faptei procuror-sef al DNA, pentru ”nerespectarea (…) confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter, precum si a informatiilor de aceeasi natura de care a luat cunostinta in exercitarea functiei”.
"Inspectorii judiciari au retinut ca procurorul a inserat in comunicatul de presa nr. 126/VIII/3/2018 pasaje din inregistrarile discutiilor purtate la sediul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, despre care a luat cunostinta in exercitarea functiei si care constituiau probe intr-un dosar inregistrat la Directia Nationala Anticoruptie - Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie”, anunta IJ.
Pana acum, Sectia pentru procurori a CSM a respins doua actiuni disciplinare impotriva lui Kovesi.
Intr-unul dintre cazuri, i se imputa ca a refuzat de mai multe ori sa se prezinte la audierile Comisiei parlamentare de ancheta privind alegerile prezidentiale din 2009, IJ spunand ca, prin neprezentarea la comisie si prin necomunicarea informatiilor solicitate, Kovesi a afectat onoarea profesionala si prestigiul functiei de magistrat. In 25 iulie, Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a respins actiunea disciplinara.
O alta actiune disciplinara fata de Kovesi a fost declansata in aprilie 2018, inspectorii judiciari spunand ca Laura Codruta Kovesi a savarsit o serie de abateri disciplinare referitoare la controalele tematice, dupa ce si-ar fi desemnat consilierul judecator Dana Titian sa faca verificari la doua servicii teritoriale. In 13 iunie, Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a respins actiunea disciplinara in acest caz.
Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a pronuntat, in 25 martie, in ambele situatii si a stabilit definitiv ca fosta sefa a DNA nu a comis abateri disciplinare.
Citeste si:
Hotelierii au ramas fara forta de munca: Turismul romanesc are un deficit de 100.000 de muncitori
Un produs media marca Rentrop&Straton 
