5 apocalipse financiare din istoria omenirii

5 apocalipse financiare din istoria omenirii apocalipsabaniistoriezona crepuscularapovestifilme

Banii sunt foarte fragili, vulnerabili in fata oricarei furtuni. Istoria omenirii a fost marcata de numeroase apocalipse financiare, care arata mai ceva ca-n "Zona Crepusculara". De la inflatia stintiifico-fantastica a Ungariei, pana la ambarcatiunea din Marea Britanie care tiparea bani, urmatoarele povesti par a fi desprinse din filme.
5. Inflatia de 13.600.000.000.000.000% a Ungariei



Economia Ungariei a experimentat cea mai catastrofala hiperinflatie din istorie intre 1945 si 1946, cand aceasta a ajuns la 200% pe zi si preturile se dublau la fiecare 15 ore. Ce s-a intamplat? Dupa ce economia sa a fost falimentata de Primul Razboi Mondial, Ungaria a experimentat o perioada de inflatie majora, pana cand Liga Natiunilor i-a oferit un bailout.

Coroana ungara a fost inlocuita de pengo (moneda sustinuta de aur), care a devenit cea mai stabila valuta din regiune, chiar daca era cusuta "cu ata alba". Totusi, Marea Depresiune a afectat industria agricola a Ungariei; acest fenomen, combinat cu dorinta nesabuita a ungurilor de a tipari bani (pengo) a alimentat "motorul" masinariei inflationare.

Astfel, ca sa cumperi o paine, aveai nevoie de o sacosa cu bancnote. Raspunsul guvernului a fost anticipat - a tiparit si mai multe "hartii", ajungand la bancnota de 100.000.000.000.000.000.000 pengo (!). Doar introducerea unei monede sustinuta de aur, valute si titluri straine - forintul - a salvat "ziua".

4. Nu plange pentru mine, Argentina!



Argentina a fost marcata de o lipsa acuta a restului la bani. In a treia economie a Americii Latine, restul a devenit foarte greu de oferit (chiar inexistent), din anumite considerente. Guvernul argentinian a acuzat cetatenii ca au strans si topit monedele, pentru a topi metalul din care acestea erau confectionate.

Cetatenii au acuzat guvernul ca nu emite destule monede, in ciuda faptului ca acesta a lansat peste 500 milioane de noi monede in 2008; acest demers nu a ajutat insa la nimic, deoarece lipsa restului la bani s-a accentuat. Comertul a devenit un cosmar: fara rest, comerciantii nu-si mai puteau vinde marfa.

Unele magazine ofereau bomboane in loc de rest. Chiar si bancile, "gazdele" banilor nostri, au refuzat sa mai ofere monede. Companiile de transport in comun din Buenos Aires, care acceptau doar sume fixe pentru plata calatoriilor, au strans monedele la ciorap si le-au vandut pentru un profit frumos. Guvernul a promis un plan de implementare a platii cu cardul, pe care il intarzie de ani buni... Se pare ca argentinienii strang bucatile de plastic si construiesc "fortulete" din ele.

3. Companiile si-au tiparit proprii bani in timpul Razboiului Civil



Pe masura ce America intra in al doilea an al Razboiului Civil din 1862, monedele emise de guvern au disparut din circulatie. Astfel, oamenii nu au mai putut demara nicio afacere, deoarece guvernul era scindat in doua parti si fiecare isi tiparea proprii bani! In cele din urma, s-a ajuns la o situatie demna de romanele savuroase ale lui Stephen King: companiile (si cetatenii) au inceput sa produca propriile monede, "tokenurile Razboiului Civil".

Aceste "jetoane" erau folosite de antreprenori, soldati si civili, fiind stantate cu numele si locul in care se afla respectiva companie/afacere sau un citat patriotic, precum "Daca cineva incearca sa dea jos steagul american, impuscati-l pe loc" sau "Negrii - pe cine pacalesc acestia? Traiasca sudul".

La acea vreme, economia SUA era bazata pe standardul aur, insemnand ca fiecare valuta reprezenta o anumita cantitate din metalul pretios, pe care guvernul il pastra in rezervele federale. Astfel, banutii "personalizati" erau egali cu zero barat. Guvernul federal a intervenit in cele din urma, in 1864, cand a penalizat productia ilegala de bani cu amenzi de pana la 2.000 de dolari si 5 ani de temnita.

2. Banii din Bermuda



Inainte de a deveni o colonie britanica, Bermuda (cunoscuta atunci drept Somers Isles) era formata din companii private din Anglia, care au colonizat forta de munca. Oamenii erau angajati pentru munci agricole, vanatoarea de balene si cautarea de perle. Pentru a mentine costurile scazute, companiile ii plateau pe angajati cu credite, din care isi puteau achizitiona bunuri la preturi supraapreciate.

Ei nu primeau bani. In cele din urma, cetatenii au inceput sa creeze probleme, astfel incat companiile au desemnat un nou guvernator (manager, in zilele noastre) - Daniel Tucker - care sa calmeze spiritele si sa readuca profitul in buzunarele profitorilor. Acesta conducea afacerile si guverna cu mana de fier tinutul. Tucker a inceput sa-i plateasca pe oameni in monedele "aduse de el". Spre deosebire de valuta britanica, banutii lui Tucker erau confectionati din alama.

Pe acestia aparea "chipul" unui porc salbatic. Angajatii foloseau acesti bani de frica lui Tucker, care ii ameninta cu tortura si chiar executia. In final, unii dintre colonisti l-au pacalit pe tiran sa plece (trimitandu-i o scrisoare falsa, prin care era chemat acasa); dupa ce Tucker a parasit Bermuda, cetatenii au aruncat monedele sale in mare (in zilele noastre, pescarii inca mai gasesc banuti din vremuri stravechi).

Ce a luat locul banutilor cu porc? Tutunul. Cetatenii au adoptat un sistem care seamana cu cel al detinutilor din penitenciare, pentru care o tigara ramane mai valoroasa decat banii.

1. Nava-amiral care tiparea bani



Prima tentativa organizata americana de a imprima bani s-a desfasurat in 1775, in timpul Razboiului Revolutionar, cand Congresul Continental a remis bancnote cunoscute drept "Continentali", pentru a alimenta masinaria de razboi. Continentalii semanau cu dolarul modern.

Economia nu era inca bazata pe standardul aur, astfel incat Continentalii nu reprezentau nimic fizic. Marina britanica a amplasat o presa de tiparit bani la bordul navei HMS Phoenix, ancorata in Portul din New York si a tiparit Continentali falsi. A fost prima tentativa de sabotaj financiar consemnata de istorie. Britanicii doreau sa submineze increderea celor colonizati in noua moneda si sa distruga economia revolutionara fragila, aducand victoria englezilor.

Calitatea falsilor Continentali era atat de fidela, incat piata a fost impanzita de acestia; nimeni nu mai dorea sa aiba de a face cu Continentalii. Britanicii au fost atat de increzatori in tentativa lor de frauda, incat nici macar nu au ascuns ceea ce faceau. Mai mult, au postat o reclama in ziarele din New York in 1777, oferindu-se sa vanda BANI FALSI britanicilor loiali cauzei. In 1781, Continentalii au incetat insa sa mai circule. (via Cracked)