ANALIZA: Criza din Grecia sau cum sa ne grabim incet
greciacrizaueplanajutorobligatiunibanci
Ceasul al doisprezecelea a trecut demult, ba chiar exista voci care sustin ca l-am depasit si pe cel de-al treisprezecelea! Grecia arata ca un pacient muribund, care asteapta de la doctor o ultima sansa la viata, insa acesta parca nu mai ajunge. Cam asa arata situatia actuala a Greciei, care asteapta o gura de oxigen de la partenerii din UE, ce pare ca nu mai soseste.
Cu ocazia reuniunii lor lunare, ministrii de finante din zona euro nu vor putea inca sa dea unda verde planului din 21 iulie. Ei vor discuta totusi despre urmatoarele etape ale punerii in aplicare a acestui plan si despre reformele demarate in Grecia.
Urmeaza din nou o perioada critica pentru zona euro
Liderii europeni continua sa astepte opinia expertilor Troicii, aflati la Atena, care fac presiuni pentru ca Grecia sa aplice un program ambitios de reforme. Concluzia se anunta totusi favorabila pentru guvernul Papandreou si deblocarea celor 8 miliarde de euro urmeaza sa fie imediat confirmata, potrivit ministrului austriac de finante, Maria Fekter.
Presedintele francez Nicolas Sarkozy afirma vineri, la Paris, la finalul intrevederii cu premierul grec, sprijinul pentru zona euro. "Esecul Greciei ar fi esecul intregii Europe", a spus Sarkozy. Dar el se va intalni din nou, in urmatoarele zile, cu omologul sau german, Angela Merkel, pentru a discuta despre aplicarea acordului din 21 iulie si despre integrarea mai eficienta a zonei euro.
Reuniunea de luni a ministrilor de finante din zona euro (Eurogrup) va constitui o etapa a acestui lung proces. Potrivit mai multor surse, participarea bancilor private la schimbul voluntar de obligatiuni suverane grecesti va fi de cel putin 90%.
Totusi, bancile creditoare nu au intentia sa redeschida discutiile despre revizuirea termenilor de participare a bancilor private la al doilea plan de ajutorare a Greciei, asa cum a explicat clar presedintele Deutsche Bank, Josef Ackermann.
Celalalt dosar important, ratificarea extinderii Fondului European de Stabilitate Financiara (FESF), pare a fi pe calea cea buna. Vineri, Parlamentul austriac s-a pronuntat cu o mare majoritate in favoarea extinderii, inca trei tari urmand sa decida.
Malta si Olanda vor vota in cursul acestei saptamani, iar guvernul slovac, care a promis ca va face tot posibilul pentru obtinerea unui vot pozitiv inainte de summitul liderilor europeni din 17 octombrie, va convoca marti partidele din coalitie pentru a stabili o data.
Unii membrii UE cer garantii
Ministrii de finante spera sa se puna de acord luni asupra "garantiilor" cerute de Finlanda in schimbul participarii sale la planul de salvare a Greciei, dosar care, de cateva saptamani, a tensionat dezbaterile.
Presati de Statele Unite sa mareasca posibilitatile de interventie ale FESF, ministrii nu vor da luni un raspuns, deoarece chestiunea nu este oficial la ordinea zilei. Guvernul german este mai degraba in favoarea unei reflectii mai aprofundate in cadrul fondului permanent, Mecanismul european de stabilitate, care va fi succesorul FESF si a carei aplicare, prevazuta initial pentru iulie 2013, doreste sa o devanseze.
Un diplomat de la Bruxelles afirma ca ministrii trebuie mai intai sa se ocupe de consolidarea sectorului bancar grec, care va fi necesara pentru realizarea schimburilor de titluri, bancile grecesti fiind principalele detinatoare de obligatiuni ale tarii lor (circa 40 de miliarde de euro).