TOP 9: Terminatorii economiei globale

TOP 9: Terminatorii economiei globale topeconomieterminatorcongresfilmeinterese

Urmatoarele personalitati nu fac rau in mod intentionat si nu vor sa distruga lumea cu orice pret. Totusi, paralizia politica reprezinta unul din principalii contributori la maladia economiei globale. Fie ca vorbim de Congresul american, summiturile europene sau cele mai mari banci din lume, deciziile dificile care trebuie luate in scopul vindecarii economiei sunt transate de prea multe cutite. Unele cutite apartin nationalistilor, altele ideologilor. "Business Insider" a realizat o trecere in revista excelenta a acestor personalitati devenite personaje ale unui film dureros. Cutitele lor sunt tot mai tocite. Nu are sens sa ii acuzam pe unii ca se comporta incorect. Acestia urmaresc insa unele interese si in aceste conditii economia nu se poate pozitiona pe un fagas optim.
1. Angela Merkel, cancelarul Germaniei

Functie: Cancelarul Germaniei, din 2005 pana in prezent



Impact: In calitate de cancelar al Germaniei, Angela Merkel se confrunta cu numeroase critici, din cauza modului in care a administrat criza din Zona Euro si raspunsurile sale privind dezvoltarea pietelor financiare sunt catalogate drept reactive, nu proactive, contribuind la acutizarea crizei. In calitate de cea mai puternica economie si cel mai mare creditor din Zona Euro, acordul Germaniei este esential pentru construirea unui consens intre natiunile europene. Totusi, principala grija a lui Merkel este legata de electoratul german. Germanii nu sunt entuziasmati sa trimita miliarde de euro in afara tarii, beneficiind de garantii tot mai reduse ca vor fi returnati, furnizate de tari insolvente, periferice, precum Grecia, Portugalia si Spania. Saptamana trecuta, Merkel a declarat ca Europa nu va imparti povara datoriei "cat timp va trai ea". Afirmatia ei a fost socotita un raspuns negativ la propunerea pentru eurobonduri - o constructie considerata de multi ca fiind singura modalitate de rezolvare a crizei euro.

2. Francois Hollande, presedintele Frantei

Functie: Presedintele Frantei, din 2012 pana in prezent



Impact: Francois Hollande mizeaza pe integrarea fiscala si impartirea datoriilor in Eurozona. Astfel a ajuns in contradictie cu Angela Merkel. Reuters scrie ca Hollande este determinat sa demonstreze ca va rezista in fata Berlinului, dupa ce fostul presedinte Sarkozy a fost catalogat drept un trambitas al lui Merkel, pe care a lasat-o sa negocieze cum doreste criza din Zona Euro. In acelasi timp, Hollande si guvernul sau socialist iau masuri in Franta, precum reducerea varstei de pensionare. Der Spiegel scrie ca francezii nu vor mai fi nevoiti sa lucreze, odata ce au implinit varsta de 60 de ani, in timp ce colegii lor “amarati” din Germania vor fi "obligati" sa lucreze pana la 67 de ani.

3. Hans-Werner Sinn, economist german

Functie: Profesor la University of Munich Economics si presedinte al Ifo Institute for Economic Research, din 1999 pana in prezent



Impact: In calitate de sef al unui think tank german cu mare influenta, Hans-Werner Sinn este unul dintre cei mai vehementi oponenti germani ai masurii de intrajutorare financiara a tarilor cu probleme din zona Euro. Nici euro, nici ideea europeana nu vor fi salvate de extensia ajutoarelor catre banci, spune Hans-Werner Sinn. Profilul editorului Bild, Nikolaus Blome, realizat de Reuters, cuprinde urmatoarele adnotari: "Bild i-a oferit mult spatiu lui Hans Werner Sinn... un economist de marca, care a solicitat in mod repetat iesirea Greciei din Zona Euro. Candva vazut ca fiind absurd si izolat - ministrul de finante german Wolfgang Schaeuble a criticat opiniile lui Sinn, catalogandu-le drept prostii - viziunile lui Sinn au ajuns in atentia publicului, multumita celor de la Bild". Sinn a starnit controverse cu privire la criza financiara vara trecuta, din cauza viziunilor sale controversate cu privire la TARGET2, un sistem interbancar de plati, la nivel de Zona Euro. Un corespondent german a caracterizat afirmatiile lui Sinn ca fiind "incorecte, absurde si foarte gresite".

4. Ben Bernanke, presedintele Rezervei Federale americane

Functie: Presedintele Rezervei Federale americane, din 2006 pana in prezent



Impact: Presedintele Rezervei Federale americane a administrat pietele financiare prin cea mai apriga criza din toate timpurile - colapsul pietei imobiliare din SUA in 2008 si efectele sale devastatoare asupra pietelor din toata lumea. Bernanke a fost criticat de economisti precum Paul Krugman deoarece nu s-ar fi implicat indeajuns de mult in procesul de relaxare monetara, pentru a incuraja cresterea economica. "Rezerva ar trebui sa dea o mana de ajutor economiei, atunci cand este nevoie, cand somajul este ridicat si inflatia inflatia redusa. Acolo ne situam acum, chiar si in viziunea Fed. Cu toate acestea, inca din martie, oficialii federali nu au dorit sa ia masuri pentru a stimula economia". Totusi, Bernanke a negat aceasta premiza, pasand "pisica moarta" la Congres.

5. Nikolaus Blome, editor al cotidianului german Bild

Functie: Corespondent politic si editor Bild



Impact: Ziarul german Bild este cel mai distribuit din Europa si se situeaza in topul primelor sapte publicatii la nivel global. Nikolaus Blome, corespondent-sef al redactiei politice si editor al Bild, se adreseaza milioanelor de cititori germani prin editorialele sale, precum si prin intermediul aparitiilor televizate, in cadrul carora discuta diverse teme. Reuters i-a realizat profilul lui Blome, numindu-l unul dintre "brokerii de putere din Europa, care au soarta continentului in maini". Audienta germana vasta a ziarului Bild si a lui Blome o leaga de maini pe Angela Merkel, in cadrul dezbaterilor internationale, deoarece acesti cetateni nu cred ca ar trebui sa isi trimit dolarii catre greci, ca sa ii scape de datorii. Aceasta atitudine nefasta este confirmata chiar de prima pagina a uneia din editiile Bild, care afiseaza titlul: "Fiecare grec plateste anual spagi totale in valoare de 1.355 euro".

6. Presedintele american Barack Obama

Functie: Al 44-lea presedinte al SUA, din 2009 pana in prezent



Impact: Presedintele Obama a mostenit o economie putreda. Mai mult, a facut unele greseli, care au agravat situatia. In primul rand, pachetul financiar de stimulare economica nu a fost suficient de generos. In al doilea rand, Obama i-a ascultat prea des pe cei care au insistat sa implementeze masuri de austeritate in SUA, pe timp de criza. Obama s-a compromis, spune cei de la Business Insider. In loc sa ajunga la un acord privind datoria SUA, Obama s-a lasat angajat intr-o lupta absurda care influenteaza in mod negativ pragul de indatorare.

7. Mario Draghi, Presedintele BCE (Banca Centrala Europeana)

Functie: Presedintele BCE, din 2011 pana in prezent



Impact: Multi au privit spre Draghi, seful BCE, crezand ca va rezolva criza euro. Pe masura ce yieldurile bondurilor spaniole si italiene au crescut la un nivel nesustenabil in ultimii ani, au existat numeroase apeluri catre BCE, rugata sa intervina pe pietele financiare, pentru a slabi presiunea crizei - prin achizitia de obligatiuni pe piata deschisa. Managerul de fonduri hedge si totodata comentatorul Bill Fleckenstein a declarat ca marea problema a managementului crizei din Eurozona este legata de faptul ca Draghi si BCE nu doresc sa utilizeze presa de tiparit bani. Timpul va spune daca seful BCE "si-a iesit din mana".

8. Maria Fekter, ministrul austriac de finante

Functie: Ministrul de Finante al Austriei, din 2011 pana in prezent



Impact: Maria Fekter a fost criticata, dupa ce a sugerat ca Italia va fi urmatoarea tara care va solicita un bailout. In ciuda rolului sau major, Fekter are tendinta de a face declaratii spumoase, care sa gadile urechile austriecilor, chiar daca acestea submineaza stabilitatea Europei. Premierul italian Mario Monti a demontat afirmatiile lui Fekter, catalogandu-le "complet nepotrivite".

9. David Cameron, premierul Marii Britanii

Functie: Premierul Marii Britanii, din 2010 pana in prezent



Impact: Marea Britanie se afla intr-un impas economic. Legaturile sale comerciale cu Europa sunt afectate de criza. Totusi, insistentele lui David Cameron cu privire la austeritate au compromis activitatea guvernului si tara a ajuns sa fie bantuita de o dubla recesiune. Cameron a discutat des despre "austeritatea expansiva", mizand pe reducerea datoriei pe termen scurt, care ar fi urmat sa revigoreze increderea investitorilor. Dar teoria sa nu se "pupa" cu realitatea. Insistentele sale au afectat economia si situatia nu da semne ca se va schimba. Cameron este incapabil din punct de vedere politic sa isi modifice viziunea, din cauza presiunilor partidelor, generand astfel o stagnare in Marea Britanie.