Studiu: Cum arata antreprenoriatul in Romania

Studiu: Cum arata antreprenoriatul in Romania antreprenoriatromaniacompaniicorporate

Daca unul din 5 tineri este antreprenor, ceilalti 4 au locuri de munca. Antreprenoriatul poate fi o solutie pentru problemele de dezvoltare economica, iar ecosistemul nu poate fi stimulat fara a-l intelege. Acestea au fost motivele care au stat la baza deciziei organizatiei Akcees de a realiza un studiu despre antreprenoriat in Romania.
In aceasta vara, echipa Akcees a analizat mediul antreprenorial romanesc si a identificat principalii factori care au impact asupra dezvoltarii acestuia.
 
Romania este prima tara din Uniunea Europeana din punct de vedere al intentiilor antreprenoriale, 27% dintre romani declarand ca vor sa porneasca la drum pe cont propriu. Procentajul este mai mult decat dublu fata de media inregistrata in Uniunea Europeana.
 
Cultura antreprenoriala puternic dezvoltata se datoreaza in principal presei si evenimentelor de profil care au ridicat antreprenoriatul la rang de ciste. Cu toate acestea, problemele apar atunci cand ne uitam la sustenabilitatea initiativelor antreprenoriale.
 
 Romania ocupa locul 6 in Uniunea Europeana (dupa Austria, Estonia, Letonia, Olanda si Slovacia) din punct de vedere al activitatii antreprenoriale totale: 9% din populatia activa este in curs de a incepe un business sau isi dezvolta propriile start-up-uri.
 
Ocupam insa penultimul loc la nivel european din punct de vedere al sustenabilitatii initiativelor antreprenoriale: mai bine de jumatate din companiile nou infiintate nu reusesc sa supravietuiasca perioadei critice de 42 de luni (acestea se inchid sau isi suspenda activitatea).
 
1. Caracteristicile antreprenorului
 
Antreprenorii impartasesc un set comun de trasaturi care ii ajuta sa isi inceapa propria afacere si le maresc sansele de reusita. Printre acestea se numara abilitatile de leadership, capacitatea de munca, gradul de independenta dorit, toleranta la risc sau gradul de responsabilitate pe care doresc sa si-l asume. Romanii nu sunt pregatiti din acest punct de vedere si simt nevoia sa dezvolte aceste caracteristici prin programe educationale.
 
2. Acces la finantare
 
O mare problema a ecosistemului antreprenorial romanesc este lipsa accesului la finantare. Desi 48% dintre romani isi doresc sa porneasca la drum pe cont propriu, mai mult de jumatate dintre acestia afirma ca nu dispun de resursele financiare necesare pentru a face acest lucru.
 
Temerilor legate de insuficienta fondurilor li se adauga si cele legate de incapacitatea de a returna datoriile. Aceste probleme se diminueaza o data cu cresterea in varsta, atunci cand antreprenorii constientizeaza ca exista numeroase optiuni de finantare accesibile in Romania si in afara granitelor.
 
3. Taxe si alte bariere administrative
 
Taxele si barierele administrative sunt un impediment major pentru dezvoltarea activitatii antreprenoriale dintr-o regiune. Indiferent de varsta, respondentii sunt unanim de acord ca nivelul taxelor si al impozitelor este ridicat, iar coruptia si ineficienta existenta la nivelul institutiilor publice au un impact negativ asupra posibilitatilor de dezvoltare ale propriilor afaceri.
 
4. Existenta retelelor si a conexiunilor
 
In Romania se dezvolta comunitati antreprenoriale puternice in orasele mari, insa acestea nu sunt inca suficient de prezente. Tinerii acuza de asemenea si lipsa de conexiuni de business si mentori relevanti pentru ei. Au fost inregistrate insa diferente semnificative pe grupe de varsta: reteaua de contacte a unei persoane creste semnificativ o data cu varsta, ceea ce aduce cu sine si noi conexiuni de business si asistenta de care au nevoie din partea mentorilor. In plus, exista diferente semnificative si intre antreprenori si cei care nu au pornit deja propriile afaceri, primii avand acces la retele mai dezvoltate, conexiuni de business si mentorat.
 
5. Cultura si capitalul social
 
Cultura antreprenoriala joaca un rol important pentru dezvoltarea activitatii antreprenoriale, iar Romania sta excelent din acest punct de vedere, avand un capital social dezvoltat si o atitudine pozitiva fata antreprenoriat. Atunci cand ne uitam insa la categoriile de oameni care influenteaza opinia generala aspra antreprenoriatului, observam ca antreprenorii de succes, media, evenimentele si prietenii au un impact pozitiv ridicat.

La polul opus se situeaza insa profesorii, consilierii de cariera, parintii si familia, care influenteaza negativ probabilitatea unui tanar de a deveni antreprenor.
 
6. Educatia antreprenoriala
 
23% dintre romani afirma ca au participat la cel putin un program de educatie antreprenoriala, procentajul fiind egal cu cel inregistrat la nivelul Uniunii Europene. Cu toate acestea, ei sunt nemultumiti de calitatea educatiei antreprenoriale primite si considera ca acestea sunt sustinute de oameni care nu au legatura cu mediul antreprenorial. Lipsa unei conexiuni dintre scoala si mediul de afaceri este principala problema a educatiei antreprenoriale din Romania, iar solutionarea acesteia sta la baza imbunatatirii nivelului redus de sustenabilitate al companiilor nou infiintate.
 
7. Politicile publice
 
Atunci cand vine vorba despre stat, in loc sa stimuleze dezvoltarea ecosistemului antreprenorial, masurile intreprinse de acesta sunt privite de comunitate ca un impediment major in calea dezvoltarii. Astfel, membrii activi ai comunitatii antreprenoriale sustin ca sunt la curent cu politicile publice de sustinere a antreprenoriatului, insa le considera neadecvate. Lipsa de rezultate se datoreaza atat unei intelegeri deficitare a mediului antreprenorial romanesc cat si coruptiei endemice care afecteaza masurile intreprinse la toate nivelurile.
 
Ce ramane de facut?
 
Masurile necesare pentru dezvoltarea ecosistemului antreprenorial romanesc trebuie intreprinse atat la nivel public, cat si la nivel privat. Astfel, la nivel guvernamental, statul ar trebui sa renunte la programele de infiintare de noi companii – focusul trebuie schimbat pe sustenabilitatea celor existente prin imbunatatirea calitatii programelor de educatie antreprenoriala. Tot in slujba statului cade si simplificarea administrativa si fiscala, alaturi de lupta impotriva coruptiei.
 
Pe de alta parte, mediul privat poate contribui semnificativ la dezvoltarea antreprenoriatului prin implementarea de programe de calitate: sesiuni de training, evenimente si competitii adresate antreprenorilor la inceput de drum, programe de mentorat si suport pentru start-up-uri sau sesiuni de informare despre oportunitatile de finantare existente. Impreuna, sectorul public si cel privat au puterea de a contribui semnificativ la dezvoltarea ecosistemului antreprenorial romanesc.