Surpriza neasteptata pentru soferi: se plafoneaza pretul la combustibil - In Ungaria
plafonare preturi benzinacrestere inflatiebenzina ungaria
A plafona pretul oricarui bun sau serviciu este, la prima vedere, o solutie ideala. Se pare ca guvernele unor foste state comuniste au uitat ca, printre dezideratele formulate dupa iesirea lor de dincolo de cortina de fier, s-a aflat trecerea la economia de piata. Iar economia de piata inseamna ca nu guvernul, nu statul stabileste preturile, ci piata, in functie de cerere si oferta.
Istoria a demonstrat ca orice ingerinta in mecanismele de
piata costa scump, mult mai mult decat daca piata ar fi lasata libera, cum se intampla in orice oranduire autentic capitalista.
Din pacate, in fata unor puseuri de preturi, unele guverne nu rezista tentatiei de a le face pe plac cetatenilor si impun bariere de pret.
Cel mai recent exemplu este al Guvernul Ungariei, care a decis plafonarea preturilor combustibililor pentru a proteja - ce alta motivatie ar fi fost posibila? - consumatorii de cresterea semnificativa a preturilor si a tine sub control inflatia.
Astfel, intre 15 noiembrie 2021 si 15 februarie 2022, la pompa, preturile litrului de benzina si motorina nu pot trece de 480 de forinti, adica 1,30 euro sau 1,54 dolari.
In prezent, un litru de carburant costa peste 500 de forinti.
Gergely Gulyas, seful de cabinet al premierului Viktor Orban, a declarat ca prin aceasta masura, guvernul spera sa ajute economia si sa reduca inflatia. De asemenea, Ungaria va continua cu inghetarea preturilor cu amanuntul la energie, pe fondul scumpirii facturilor.
Asa cum era de asteptat, ca urmare a anuntului de plafonare a preturilor, actiunile companiei MOL, prezenta si in Romania, au scazut cu 6,35%.
Rata anuala a inflatiei in Ungaria a crescut la 6,5%, luna trecuta, dupa scumpirea cu 30,7% a combustibililor.
Cine ar trebui, de fapt, sa se lupte cu inflatia
In timp ce guvernele populiste se lupta sa le faca pe plac cetatenilor plafonand preturi, cui ii revine lupta cu inflatia? Bancilor centrale. Arma acestora este dobanda de politica monetara si tot mai multe dintre ele, inclusiv Banca Nationala a Romaniei, au folosit-o deja, in sens crescator.
Si banca centrala din tara vecina a inceput, in iunie sa majoreze rate dobanzii, iar, daca vrea oprirea inflatiei, va creste si mai mult procentul.
Cea mai dura pozitia a avut-o Banca Nationala a Cehiei, institutie care, la inceputul acestei luni, a socat pietele majorand cu 125 de puncte de baza dobanda de politica monetara, cea mai semnificativa crestere a costului creditului din 1997.
Astfel, dobanda de referinta a ajuns la 2,75%.
In septembrie, inflatia din Cehia a crescuse la 4,9%, in timp ce tinta bancii centrale este de 2% plus/minus 1%.
Dobanzile in Cehia sunt acum mai ridicate decat inainte ca pandemia de coronavirus sa afecteze economia, la inceputul lui 2020, si sa duca la reducerea costului creditului.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
