Banca Nationala a Romaniei scumpeste si mai mult creditul. Dobanda de politica monetara creste la 1,75%
crestere dobanda bnrinasprire creditarecrestere inflatie
Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a avut, astazi, ultima sedinta din acest an dedicata politicii monetare si a decis, asa cum era de asteptat, majorarea ratei dobanzii de politica monetara 1,75% pe an, de la 1,50% pe an, incepand cu data de 10 noiembrie 2021.
BNR a mai decis extinderea coridorului simetric format de ratele dobanzilor facilitatilor permanente in jurul ratei dobanzii de politica monetara la ±0,75%, de la ±0,50%.
Astfel, din10 noiembrie 2021 rata dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) se majoreaza la 2,50% pe an, de la 2% pe an, iar rata dobanzii pentru facilitatea de depozit se mentine la 1% pe an;
BNR a reiterat si pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Deciziile vizeaza readucerea si mentinerea ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5% ±1%, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe orizontul mai indepartat de timp, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile in contextul procesului de consolidare fiscala, si in conditii de protejare a stabilitatii financiare.
BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si este pregatita sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.
Potrivit BNR, rata anuala a inflatiei a continuat sa creasca deasupra limitei superioare a intervalului tintei in luna septembrie, urcand la 6,29 la suta, semnificativ peste nivelul prognozat, de la 5,25%, in august, si 3,94%, in iunie.
Accelerarea cresterii ei pe parcursul trimestrului III a fost antrenata mai cu seama de componente exogene ale Indicelui Preturilor de Consum, similar evolutiilor din prima parte a anului. Principala contributie a apartinut, de aceasta data, majorarii considerabile a preturilor gazelor naturale si energiei electrice in luna iulie, careia i s-au alaturat influente venite din continuarea scumpirii combustibililor si din cresterea semnificativa a preturilor legumelor in luna septembrie.
Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accentuat mersul ascendent in trimestrul III, marindu-se la 3,6%, in septembrie, de la 2,9%, in iunie. Conform BNR, evolutia reflecta efectele cresterii cotatiilor marfurilor agroalimentare si a costurilor cu energia si transportul, precum si influentele blocajelor persistente in lanturile de productie si aprovizionare, potentate, pe plan intern, de cererea sporita de bunuri si servicii manifestata ulterior relaxarii restrictiilor de mobilitate si de ascensiunea asteptarilor inflationiste pe termen scurt, carora li s-a alaturat impactul scumpirii politelor RCA in luna septembrie.
Rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC - indicator al inflatiei pentru statele membre UE) au crescut, in septembrie, la 3,6% si la 2,9%, de la 2,9%, respectiv 2,4%, in iunie 2021.
Noile date statistice arata cresterea cu 1,9% a economiei in trimestrul II 2021 - ritm trimestrial relativ incetinit fata de trimestrul anterior, dar ceva mai alert decat s-a estimat anterior -, precum si majorarea mai pronuntata a dinamicii ei anuale, la 13,9%, de la -0,2%, in trimestrul I, pe fondul efectului de baza asociat contractiei severe suferite in perioada similara a anului trecut.
Evolutia implica depasirea mai evidenta in acest interval a nivelului PIB pre-pandemie, precum si marirea usor peste asteptari a excedentului de cerere agregata.
Cresterea variatiei anuale a PIB a fost sustinuta de toate componentele majore ale cererii agregate, dar in proportii considerabil diferite si usor modificate fata de estimarile precedente.
Consumul privat duduie
Astfel, aportul aproape majoritar a venit din partea consumului privat, secondat la mica distanta de cel al variatiei stocurilor, in timp ce contributii modeste au fost aduse de formarea bruta de capital fix si de consumul administratiei publice.
In acelasi timp, exportul net si-a diminuat aportul negativ la dinamica anuala a PIB, in trimestrul II, desi ceva mai putin decat se estimase anterior, in conditiile in care cresterea deosebit de ampla a variatiei anuale a exporturilor de bunuri si servicii a surclasat-o pe cea a importurilor.
Soldul negativ al balantei comerciale si-a accelerat insa cresterea in termeni anuali, in timp ce dinamica anuala a deficitului de cont curent s-a redus considerabil fata de trimestrul I, sub influenta relativei ameliorari a balantelor veniturilor, ramanand, insa, superioara valorilor medii din 2019 si 2020.
Evolutiile si analizele recente indica o incetinire mai pronuntata a cresterii PIB non-agricultura in a doua parte a anului curent fata de previziunile anterioare, ce face probabila o restrangere a excedentului de cerere agregata in acest interval, contrara cresterii usoare anticipate in luna august. Pe ansamblul economiei, este, totusi, de asteptat o reaccelerare a cresterii acesteia in trimestrul III, datorita performantelor foarte bune ale agriculturii, precum si o scadere relativ mai temperata a dinamicii ei anuale, care ramane la o valoare deosebit de inalta din perspectiva istorica.
Relevanta este mentinerea, in iulie-august, la un nivel ridicat, dar semnificativ diminuat fata de trimestrul II, a dinamicii anuale a comertului cu amanuntul, a celui auto-moto si a serviciilor prestate populatiei. Ritmul anual de crestere al productiei industriale si cel al comenzilor noi in industria prelucratoare au scazut, insa, considerabil de la valorile foarte inalte consemnate in trimestrul II, iar activitatea din constructii a suferit un declin in termeni anuali.
In acelasi timp, exporturile de bunuri si servicii si-au redus consistent variatia anuala in iulie-august si vizibil mai pronuntat decat importurile, cu consecinta accelerarii puternice a cresterii in termeni anuali a deficitului comercial. Deficitul de cont curent si-a diminuat, totusi, substantial dinamica anuala in acest interval, cu aportul balantelor veniturilor, ramanand, insa, pe ansamblul primelor opt luni ale anului, cu peste 55% superior nivelului inregistrat in perioada similara a anului anterior.
Evolutiile de pe piata muncii au ramas relativ favorabile, in primele doua luni ale trimestrului III, dar, in contextul acutizarii unor probleme de aprovizionare si al scumpirii energiei, precum si al incertitudinilor sporite legate de situatia epidemiologica. Acestea au afectat angajarile in diferite sectoare ale economiei, precum si evolutia ratei somajului BIM, care si-a intrerupt, in acest interval, trendul descendent, crescand usor fata de luna iunie, dar revenind in septembrie la 5%.
Pe piata financiara, principalele cotatii ale segmentului monetar interbancar si-au accelerat cresterea, in octombrie, atingand maxime ale ultimelor 17 luni, sub impulsul majorarii ratei dobanzii de politica monetara, precum si pe fondul inaspririi conditiilor lichiditatii si al asteptarilor privind continuarea cresterii ratei dobanzii-cheie.
Cvasi-stabilizare a cursului euro
La randul lor, randamentele titlurilor de stat si-au accentuat considerabil parcursul ascendent pe intreg spectrul de scadente, inclusiv in contextul persistentei tensiunilor politice interne si al trendului crescator al randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din state dezvoltate si din regiune. In aceasta conjunctura, cursul de schimb leu/euro s-a cvasi-stabilizat pe platoul inalt atins la mijlocul lunii precedente, receptand si influentele calmarii volatilitatii pe piata financiara internationala.
Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat a continuat sa urce pe palierul de doua cifre, in septembrie, ajungand la 13,4%, de la 12,8%, in august, in conditiile unei activitati intense de creditare in lei, sustinuta inclusiv de programe guvernamentale.
Componenta in lei si-a accelerat, astfel, cresterea pana la 18,4%, in septembrie - cea mai inalta valoare din mai 2016 - de la 17,5%, in august, iar ponderea ei in total s-a marit la 71,6%.
Tot in sedinta de astazi, Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia noiembrie 2021, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile.
Inrautatire a perspectivei inflatiei
Prognoza actualizata evidentiaza o semnificativa inrautatire suplimentara a perspectivei inflatiei pe aproape intregul orizont de prognoza, sub impactul puternic al socurilor pe partea ofertei, in conditiile in care traiectoria prognozata a dinamicii ei anuale a fost din nou revizuita considerabil in sens ascendent, mai cu seama pe termen scurt.
Astfel, rata anuala a inflatiei este asteptata sa-si prelungeasca trendul pronuntat crescator pana spre mijlocul anului viitor, implicit sa urce mai mult deasupra intervalului tintei si peste valorile previzionate anterior, in principal ca efect al majorarilor ample anticipate a fi consemnate de preturile produselor energetice in trimestrele IV 2021 si I 2022, in contextul ascensiunii abrupte a cotatiilor internationale.
Ulterior, ea va cunoaste, insa, o ajustare descrescatoare relativ alerta, revenind in trimestrul III 2023 in interiorul intervalului tintei, pe fondul unor ample efecte de baza, precum si in conditiile cresterii probabil mult mai lente a excedentului de cerere agregata, pe o traiectorie sensibil mai joasa decat cea prognozata in august.
BNR arata ca masurile privind compensarea cresterii si plafonarea preturilor la energia electrica si gazele naturale pentru populatie prezumate a fi aplicate temporar in cursul acestei ierni imprima un caracter fluctuant evolutiei prognozate a ratei anuale inflatiei pe orizontul scurt de timp - crestere in octombrie 2021, urmata de scadere in noiembrie si apoi de o alta majorare in aprilie 2022, odata cu revenirea preturilor la nivelurile prevazute in contracte.
Modul de includere in calculul IPC a impactului acestora este inca incert. Incertitudini si riscuri continua, de asemenea, sa vina din evolutia cotatiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice si agroalimentare, precum si din blocaje in lanturile de productie si aprovizionare, de natura sa accelereze inflatia pe plan mondial.
Surse importante de incertitudini si riscuri raman, totodata, conduita politicii fiscale, precum si absorbtia fondurilor europene, prioritar a celor aferente programului Next Generation EU, inclusiv in contextul crizei politice, date fiind, printre altele: necunoscutele privind cea de-a doua rectificare bugetara din acest an si coordonatele proiectului de buget pentru 2022, care sa certifice accelerarea in perspectiva a consolidarii fiscale, conform angajamentelor asumate in contextul procedurii de deficit excesiv; procedurile de natura juridica si tehnica ce se cer a fi finalizate pentru obtinerea prefinantarii din fondurile aferente Planului national de redresare si rezilienta, alaturi de tintele si jaloanele ce conditioneaza primirea ulterioara a transelor de finantare.
Pandemia contiuna sa genereze incertitudini
Conform BNR, valul patru al pandemiei si masurile restrictive asociate continua sa genereze incertitudini si riscuri mari la adresa previziunilor, cel putin in perspectiva apropiata, in contextul crizei grave de sanatate publica provocate pe plan intern si al potentialelor implicatii asupra activitatii economice si a pietei muncii, dar si pe fondul extinderii acestuia in alte state europene, afectate puternic si de criza energetica si de persistenta blocajelor in lanturile de productie si aprovizionare.
In sedinta de astazi, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat majorarea ratei dobanzii de politica monetara si pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara.
Totodata, Consiliul a extins coridorul simetric format de ratele dobanzilor facilitatilor permanente in jurul ratei dobanzii de politica monetara la ±0,75%, de la ±0,50%, implicand majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 2,50% pe an, de la 2% pe an si mentinerea ratei dobanzii aferente facilitatii de depozit la 1% pe an.
Potrivit BNR, acestea decizii se circumscriu procesului de normalizare treptata a conduitei politicii monetare pe care-l parcurge BNR, in conditii de mari incertitudini, la fel ca si alte banci centrale din regiune.
In acelasi timp, Consiliul de administratie al BNR a decis pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Conform calendarului anuntat, urmatoarea sedinta a CA al BNR dedicata politicii monetare va avea loc in data de 10 ianuarie 2022.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
