Card versus cash. Cele 3 avantaje majore ale renuntarii la banii fizici

Card versus cash. Cele 3 avantaje majore ale renuntarii la banii fizici Conform datelor BNR, in Romania exista cca 19,5 milioane de carduri bancare, dintre care 16,5 milioane sunt carduri de debit si 3 milioane carduri de credit. Iar numarul tranzactiilor efectuate cu aceste carduri este de cca 350 de milioane pe luna, aproape dublu fata de perioada pre-pandemie. Romanii, ca de altfel toti cetatenii lumii, isi iau incet-incet la revedere de la banii fizici si acesta este in mod clar un lucru bun.
Avantajele trecerii la tranzactiile cu cardul nu sunt deloc de neglijat.

Primul avantaj este ca dispar costurile considerabile de tiparire, transport, paza, verificare periodica etc. pe care le implica emiterea si gestionarea banilor fizici (se estimeaza ca aceste costuri inseamna cca 1 procent din PIB-ul tarii care foloseste bani fizici).

Dispar, evident, si falsurile, a caror pondere la nivel mondial este de 0,0022%, ceea ce inseamna ca 1 din 40.000 de bancnote este contrafacuta. Ponderea nu pare cine stie ce, dar ganditi-va ca depistarea tuturor acestor falsuri implica resurse umane specializate, un efort considerabil si cheltuieli majore.

Plus ca uneori se ivesc si consecinte greu de anticipat, cum ar fi… uciderea lui George Floyd de catre politia americana in 2020 – daca va amintiti, Floyd a fost arestat atunci pentru ca a platit niste cumparaturi intr-un magazin cu o bancnota falsa de 20 $.

Al doilea avantaj: se diminueaza economia subterana. Si asta deoarece, spre deosebire de platile cash, platile cu cardul lasa intotdeauna o urma digitala ce poate fi depistata usor, astfel ca platile ilegale (mita) sau veniturile nedeclarate pot fi identificate fara probleme.

Cash-ul nu lasa urme si de-aceea el este considerat de autoritati cel mai important aliat al economiei subterane. Cu cat mai putin cash, cu atat mai putina evaziune, iar tendinta globala este de eliminare completa a banilor fizici, operatiune sustinuta de programe de introducere cat mai curand a dispozitivelor POS peste tot, inclusiv in mediul rural.

Si, in fine, al treilea avantaj este de natura medicala. Bancnotele au un potential major de a transmite bacterii sau virusi, dat fiind ca circula rapid si intra in contact cu o multime de persoane, conditiile igienice fiind practic nule (cu totii am vazut persoane care isi scuipa pe degete pentru a numara mai usor banii inainte de a face o plata).

Mai multe studii au aratat ca bancnotele si monedele pot fi purtatoare de bacterii patogene, virusi, drojdii, ciuperci, chisturi si alti microbi, pentru perioade de ordinul zilelor. Iar bancnotele din polimer nu constituie un factor de reducere a riscului. In plina pandemie, s-a descoperit ca incarcatura virala de SARS-CoV-2 este prezenta timp de 21 de zile pe acest tip de bancnote.

Da, numerarul pierde din ce in ce mai mult teren si acesta e, cu siguranta, un lucru OK. E-adevarat, unii se tem ca, prin digitalizarea tuturor platilor, bancile si guvernele capata acces la informatii legate de tranzactiile lor personale. Dar daca aceste tranzactii sunt oneste, cu bani facuti in mod cinstit, de ce ar fi aceasta o problema?

Sursa foto: www.pexels.com