Taxarea drepturilor de autor. Amatorism, viclenie sau tampenie pura?
contributia de pensiedrepturi de autoroug 79
Potrivit legislatiei în vigoare, veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, inclusiv drepturile de autor, fac parte din categoria veniturilor din activitati independente. Si, conform OUG 79/2017, pentru ele se datoreaza contributia de pensie (CAS). Doar ca, la felul cum este formulat textul de lege, aceasta contributie ajunge adesea sa depaseasca veniturile carora le este aplicata!
Ce spune OUG 79? Spune, pe scurt, ca daca venitul net realizat in 2017 din drepturi de proprietate intelectuala, raportat la numarul lunilor de activitate din cursul anului, este cel putin egal cu 1.900 de lei, aveti obligatia de plata a CAS in 2018.
Sintagma-cheie aici este “raportat la numarul lunilor de activitate din cursul anului”, deoarece in baza acestei formulari se poate ajunge imediat la situatia aberanta in care contributia este mai mare decat venitul obtinut.
Concret, sa luam cazul unui contribuabil care in 2017 a obtinut intr-o singura luna venituri nete de 2.000 de lei din drepturi de autor si care, conform textului de lege datoreaza in 2018 CAS lunar de 475 de lei (25% din 1.900 de lei) inmultit cu 12 luni, adica 5.700 de lei!
Aberatia aceasta e posibila deoarece, spre deosebire de CASS, unde se ia in calcul un venit anual de 22.800 de lei (echivalentul a 12 salarii minime brute), la CAS se ia in calcul numarul de luni in care contribuabilul a avut activitate. Doar ca pentru guvernanti luna de activitate inseamna doar luna in care contribuabilul a fost platit. Ei nu iau deloc in considerare faptul ca, pentru acele venituri platite intr-o singura luna, contribuabilul in cauza a muncit, poate, 6 sau 10 luni.
E o situatie similara cu cea in care se gasesc angajatii part-time care nu au un alt contract cu norma intreaga la alta firma si care, conform aceleiasi OUG 79, incepand cu 1 ianuarie 2018 trebuie sa achite contributii sociale raportate la nivelul salariului minim brut pe tara (vezi Codul fiscal, art.146 alin.5 modificat). Adica pentru un salariu brut de, sa zicem, 500 de lei, trebuie sa achite contributii de 665 de lei (!).
Si ca si cum bataia de joc n-ar fi fost suficient de mare, reprezentantii ANAF continua sa dea cu bata-n balta si ofera si o solutie. Cum pot fi rezolvate aceste aberatii? Nu, nu printr-o schimbare a legislatiei si prin aducerea ei in limitele logicii si ale bunului-simt, ci - spun ei - printr-o negociere intre angajator si angajat.