de Mihai Balescu
la 18 Apr. 2018 Exclusiv
„Cand bunica mea s-a imbolnavit grav, in octombrie 2001, si stia ca nu mai are mult de trait, m-a rugat sa ii pastrez amintirile de o viata sub forma unui film”, povesteste Joachim Mühleisen.
Asa ca a intervievat-o in mai multe sedinte filmate cu o mini-camera, apoi a montat artistic interviurile, inserand si fotografii vechi, prim-planuri cu diferite obiecte la care bunica facea referire si adaugand, la fiecare pasaj, o ilustratie muzicala potrivita. „Familia mea a fost incantata, iar bunica a plans de emotie”, isi aminteste Mühleisen.
Sascha Quednau, colegul sau, a apreciat si el ideea si s-a grabit s-o aplice in cazul bunicului sau, realizandu-i acestuia un foarte reusit portret filmat. Noutatea pe care a adus-o a fost ca interviurile din care s-a montat ulterior mini-biografia au fost filmate in locuri diferite, pentru a ilustra mai bine diferitele etape din viata bunicului.
Impactul acestor filme-portret, 100% personale, a fost atat de puternic asupra “subiectilor” incat cei doi studenti s-au gandit sa transforme ideea intr-o afacere: productie de filme cu povesti de viata private. Clientela vizata era formata in primul rand din batrani, dar la fel de bine puteau apela la acest serviciu si persoane relativ tinere, care se simteau onorate sa fie personajul principal al unui film biografic, intocmit dupa toate regulile artei.
De-a lungul mai multor saptamani, cei doi viitori licentiati in cinematografie s-au documentat asiduu pe Internet, cautand alte eventuale firme cu acest obiect de activitate, dar nu au gasit nimic. Nu au avut, asadar, nici un exemplu din care sa se inspire si au pus afacerea pe picioare dupa propria inspiratie. Astfel a aparut, la inceputul lui 2003, firma Vitascope.
Cum decurge o comanda tipica
Cei interesati contacteaza firma Vitascope si spun, in cateva cuvinte, ce ar dori: un film biografic avand ca “subiect”, cel mai adesea, o ruda mai in varsta a carei aniversare se apropie si careia clientul vrea sa ii ofere un astfel de cadou inedit.
In cadrul acestei prime discutii, Mühleisen si Quednau pun cateva intrebari care ii ajuta sa se edifice asupra volumului de munca si sa stabileasca, totodata, un pret. “Cerem intre 1.000 si 1.400 de euro pentru un film de 45 de minute”, spune Sascha Quednau. “E un pret accesibil, dat fiind ca suma se imparte de obicei intre mai multe rude. Daca pretul este acceptat, incepem cercetarea: discutam atat cu rudele, cat si cu protagonistul filmului, notam situatiile cele mai importante din viata lui si ce anume l-a emotionat mai mult, apoi dezvoltam un scenariu complet: ce intrebari va contine interviul, ce imagini vor fi inserate (fotografii vechi, diverse obiecte), in ce locatii vom filma – casa parinteasca, biserica unde s-a cununat etc.”
Dupa ce protagonistul a fost filmat, incepe post-productia care, deseori, cere cel mai mult timp. Trebuie montate intr-un mod unitar si armonios o multime de secvente, insotite de o colana sonora adecvata. Este intr-adevar o munca de profesionist (Mühleisen si Quednau sunt profesionisti) care dureaza, cap-coada, cca 5 zile.
Mühleisen si Quednau au descoperit rapid ca pot oferi mult mai mult decat filme biografice private. De exemplu, au abordat si filmele de imagine pentru marile companii (turul sediului si al spatiilor de productie, interviuri cu directori, angajati, clienti), documentarele pentru posturi TV si, o idee inedita, filmele-hibrid. Este vorba de secvente celebre din cinematografia universala in care sunt inserate, prin tehnici speciale, secvente filmate separat cu clientul. Astfel, acesta se poate “infiltra” ca figurant intr-o anumita scena sau chiar poate sustine un dialog cu Marlon Brando, in “Nasul”.
Comentarii