Angajatorii romani prefera tineretea in locul experientei

Angajatorii romani prefera tineretea in locul experientei Angajatorii se feresc sa recruteze persoane (sa le zicem) mai mature. Din mai multe motive: de exemplu, persoanelor respective li se reproseaza ca sunt mai incete, ca se adapteaza greu, ca au anumite obiceiuri de lucru dificil de schimbat, ca le lipseste ambitia si dorinta de a invata, ca nu sunt interesate de noua tehnologie – mai pe scurt, ca nu corespund cerintelor actuale ale pietei muncii.
“Cum sa angajez ca agent de vanzari pe cineva care are 55 de ani?”, explica un patron. “La varsta asta nu mai are abilitatea sa mearga zilnic la 20-30 de clienti, sa ia comenzi, sa-i pistoneze sa achite marfa care le-a fost livrata. Aici e nevoie de persoane tinere, oricine altcineva nu se pliaza pe postul acesta. O sa-mi spuneti ca acesta e un caz special si ca pe alte posturi conteaza experienta superioara. Doar ca cei mai multi dintre cei trecuti de 50 de ani au experienta in sisteme invechite, deci pica si acest asa-zis avantaj.”

Apoi, un alt motiv este acela ca persoanele mai in varsta sunt percepute ca avand costuri mai mari. Si e vorba aici fie despre costurile cu pregatirea lor (ele nu trebuie doar invatate, trebuie “reeducate” pentru a scapa de vechile rutine de lucru), fie despre costurile salariale propriu-zise (cu cat esti mai matur si mai constient de valoarea ta reala, cu atat incep si pretentiile sa creasca).

Si, in fine, nu trebuie trecut cu vederea un motiv mai subtil, dar care cantareste enorm: adesea angajarile se fac de catre manageri tineri (30 si ceva de ani sau chiar mai putin) si acestia, normal, vor sa angajeze alti tineri, pe care sa-i formeze ei si pe care sa-i tina usor sub control. Ei nu vor un angajat care le-ar putea fi parinte, pentru ca acesta poate fi intimidant sau se poate dovedi un foarte bun cunoscator al drepturilor sale (prevazute in Codul muncii), ceea ce inseamna, automat, sanse mai mari ca un eventual conflict sa ajunga rapid in instanta.

La o privire mai atenta, se observa insa ca motivele de mai sus nu stau in picioare (sau, cel putin, nu in toate cazurile). Varsta constituie adesea un avantaj si e suficient sa ne gandim, de exemplu, ca angajatii trecuti de 50 de ani sunt mai stabili. Ei nu mai sunt presati de nevoi ca achizitionarea unei locuinte sau a unei masini (si-au rezolvat deja aceste nevoi), ca urmare nu fug la prima firma care le ofera cu 200 de lei mai mult.

Plus ca, tocmai datorita faptului ca nu sunt presati de necesitati majore, ei pot munci mai mult si pe bani mai putini decat tinerii. E foarte probabil chiar ca stimulentul lor cel mai mare sa nu il constituie banii in sine, adica salariul, ci acumularea de vechime in campul muncii, pentru a fi siguri ca vor beneficia mai tarziu de o pensie.

Alte avantaje legate de varsta: angajatii maturi sunt capabili sa puna ordine intr-un mediu plin de tineri entuziasti, dar care actioneaza haotic, le pot arata juniorilor cum sa faca fata unor situatii deosebite (cu care ei s-au confruntat deja), impun un anumit respect si aduc credibilitate in relatia cu clientii si cu alte persoane din afara firmei (parteneri, furnizori etc.).

Plus ca sunt anumite domenii sau profesii unde entuziasmul si tineretea nu valoreaza mare lucru si unde, din contra, sunt apreciate competenta si experienta obtinute in urma unei practici indelungate. Si e vorba aici atat de medici, avocati, profesori, contabili etc., cat si de sudori, electricieni, bucatari, mecanici, instalatori, zidari (meserii care necesita o  calificare serioasa). Acesti din urma angajati pot deveni chiar formatori pentru cei tineri, mai ales ca vechile scoli profesionale s-au desfiintat.

Totusi, in ciuda acestor argumente, pe piata muncii se practica in mod clar discriminarea in functie de varsta, lucru favorizat si de faptul ca nicio lege din Romania nu poate obliga un angajator sa angajeze o anumita persoana.

E-adevarat, o persoana discriminata pe motiv de varsta se poate adresa instantei de judecata, dar, in marea majoritate a cazurilor, acest lucru nu se intampla. Multi nu-si cunosc drepturile si, pe deasupra, lucrurile sunt relative – dovada ca ai fost discriminat se face destul de greu si, dat fiind ca nu exista tribunale specializate, rezolvarea acestor cazuri dureaza foarte mult.

Ceea ce se poate spune, in concluzie, este ca nu exista o solutie clara pentru a elimina acest fenomen de pe piata muncii, fenomen care este intalnit nu numai la noi, ci peste tot in lume.

O imbunatatire, cat de cat, ar putea veni totusi de la angajatori, daca acestia ar sti ca Legea 76/2002 le ofera anumite subventii daca angajeaza someri cu varsta de peste 45 de ani. Astfel, art. 85 alin. (1) din aceasta lege spune ca:

„(1) Angajatorii care incadreaza in munca, pe perioada nedeterminata, someri in varsta de peste 45 de ani (…) primesc lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana angajata din aceasta categorie, o suma in cuantum de 2.250 lei, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin 18 luni.”

Daca raporturile de munca inceteaza mai devreme de 18 ani, din motive imputabile angajatorilor, acestia sunt obligati sa inapoieze subventiile primite pana la momentul respectiv.

Sursa foto: www.arada.org