Ghidul angajatorului. In ce conditii poate salariatul sa solicite daune morale?

Ghidul angajatorului. In ce conditii poate salariatul sa solicite daune morale? Problema daunelor morale apare atunci cand angajatorul are fata de salariat o conduita care ii afecteaza acestuia din urma onoarea si reputatia. De exemplu, il sicaneaza, il hartuieste, il intimideaza in diferite feluri la locul de munca sau chiar il concediaza abuziv. Intr-o astfel de situatie salariatul poate primi daune morale, in urma unei hotarari judecatoresti, cu conditia sa poata proba un prejudiciu clar.
Baza legala pentru solicitarea de daune morale o reprezinta art. 253 alin. (1) din Codul muncii, care prevede ca:

“Angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului, in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul”.

Am dat mai sus exemplul unei concedieri abuzive/nelegale. Este un caz clar in care salariatul poate cere atat anularea concedierii, reintegrarea sa si plata salariilor din urma la care ar fi avut dreptul, cat si daune morale.

Doar ca in practica aceste daune morale nu se acorda decat foarte rar, chiar daca masura concedierii se dovedeste a fi fost intr-adevar abuziva. De cele mai multe ori instantele apreciaza ca despagubirile egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate care i s-ar fi cuvenit salariatului (art. 80 alin. (1) din Codul muncii) sunt suficiente pentru a acoperi si un eventual prejudiciu moral suferit de acesta ca urmare a concedierii nelegale.

Daunele morale ar fi luate in calcul numai in ipoteza in care salariatul ar putea proba cu date concrete ca i-au fost afectate prestigiul profesional, onoarea si imaginea.

Este adevarat, in multe situatii o concediere este un moment traumatizant, iar daca ea se dovedeste nelegala sau netemeinica este posibil ca salariatul sa perceapa evenimentul nu doar ca pe o pierdere a locului de munca, ci si ca pe un eveniment dramatic, cu impact asupra intregii sale vieti profesionale si private.

Dar, cum spuneam, daunele morale nu vor putea fi pretinse decat in masura in care se va putea proba o legatura de cauzalitate intre vatamarea pretinsa de salariat si fapta angajatorului.

In concluzie, desi legea prevede posibilitatea solicitarii de daunele morale, acestea sunt destul de rar acordate in practica. Jurisprudenta arata ca singura situatie in care ele chiar sunt acordate este aceea in care angajatorul nu s-a multumit doar sa-si concedieze salariatul, ci l-a si jignit si umilit – un lucru cu atat mai riscant cu cat, iata, concedierea se poate dovedi neintemeiata (si anulata).

De precizat si ca reglementarea privind acordarea daunelor morale nu este simetrica: doar salariatul are dreptul la daune morale, in cazul in care poate proba un astfel de prejudiciu, nu si angajatorul.

Nu exista o norma similara in ceea ce il priveste pe salariat, astfel ca acesta va putea fi obligat doar la acoperirea prejudiciilor materiale, nu si a prejudiciilor morale, desi este posibil ca si angajatorul sa fie prejudiciat moral de catre salariatul sau (de exemplu in cazul in care acesta, printr-o actiune a sa, ii afecteaza imaginea).

Sursa foto: www.pexels.com