Ghidul managerului. Cat de mult poate munci un salariat?

Intrebarea de mai sus se leaga de faptul ca legea nu interzice ca un salariat sa cumuleze mai multe contracte de munca, chiar si cu norma intreaga (!), la mai multi angajatori. In principiu, el poate munci deci oricat, singurele restrictii apar doar in cazul unor incompatibilitati prevazute special in Codul muncii.

Cumulul de functii reprezinta executarea in paralel (dar in diferite intervale orare ale zilei) a doua sau mai multor contracte individuale de munca. In virtutea dreptului constitutional la munca, un salariat poate cumula doua sau mai multe contracte de munca, la acelasi angajator sau la angajatori diferiti.

Sensul notiunii de „functie” este aici acela de „contract de munca”. Astfel, potrivit art. 35 din Codul muncii, orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea.

Cumulul de functii este de fapt o expresie a libertatii muncii, de aceea nu aveti voie sa introduceti in contractul unui angajat o clauza prin care sa-i interziceti desfasurarea unei activitati in regim de cumul de functii – o asa-numita clauza de exclusivitate. El are deja obligatia de fidelitate fata de dvs., ceea ce inseamna ca nu poate lucra simultan si pentru concurenta dvs., dar asta e altceva. In timpul liber el are tot dreptul sa presteze o activitate pentru o firma ne-concurenta.

Limitarile pe care le introduce legislatia din Romania se refera la fiecare contract de munca in parte, nu la persoana care incheie respectivul contract. Astfel, daca ar fi dorit sa limiteze numarul de ore de munca ce pot fi prestate in total de catre o persoana, legiuitorul ar fi spus-o in mod expres. Dar nu a facut-o si, în consecinta, a lasat unui salariat posibilitatea de a incheia si executa mai multe contracte de munca in cumul.

Exista doar doua motive pentru care dreptul de a cumula mai multe functii ar putea fi restrictionat:

1) din cauze care tin de obligatia salariatului de fidelitate fata de angajator. Salariatul nu poate actiona in niciun fel impotriva intereselor legitime ale angajatorului sau, deci nu se poate incadra la un angajator concurent acestuia;
2) din cauze care tin de incompatibilitatea intre cele doua functii pe care salariatul le cumuleaza. De exemplu, consilierii juridici nu pot indeplini nicio alta functie salarizata in tara sau strainatate, persoanele incadrate ca farmacisti nu pot cumula cu profesia de medic etc.

Apoi, cumul de functii este complet interzis in cadrul salariatilor straini. Acestia nu au nici dreptul de a cumula doua contracte de munca in temeiul aceleiasi autorizatii de munca, nici dreptul de a solicita doua autorizatii de munca, in vederea incheierii a doua contracte, in regim de cumul de functii.

In final, o observatie importanta: Codul muncii nu mai prevede in prezent obligatia salariatului de a informa angajatorul cu privire la functia pe care o considera de baza. Dar in practica aceasta obligatie e inca in vigoare, deoarece sunt aplicabile in continuare o serie de prevederi care diferentiaza unitatea de baza de cea de cumul.

Astfel, acordarea tichetelor de masa se poate face numai de catre angajatorii unde salariatii in cauza isi au functia de baza. La fel, deducerile personale se iau in calcul numai la locul unde salariatul are functia de baza.

Sursa foto: www.pexels.com