Legea privind avertizorii de integritate – aproape de a fi adoptata in Romania. Cum se pot proteja angajatii?
whistleblowersavertizori de integritate
Romania este obligata sa transpuna in legislatia nationala Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protectia persoanelor care raporteaza incalcari ale dreptului Uniunii. Adoptata la 23 octombrie 2019, directiva a intrat in vigoare la 16 decembrie 2019, iar statele membre erau obligate sa o transpuna in legislatia lor nationala pana pe 17 decembrie 2021. In Romania, proiectul de lege initiat de Guvern pentru transpunerea Directivei a trecut de votul Senatului in aprilie anul acesta, indreptandu-se spre votul Camerei Deputatilor.
Directiva emisa de UE, pe care Romania ar trebui sa o transpuna in legislatia nationala cat mai curand, stabileste cadrul de protectie a avertizorilor de integritate, aria de aplicabilitate, tipurile de canale de raportare, respectiv cine ar trebui sa le implementeze si responsabilitati.
Avertizorii de integritate (whistleblowers) sunt persoanele, angajati sau fosti angajati, care raporteaza, intr-un context profesional, incalcarea unor legi, reguli, sau proceduri din cadrul unei companii. Acestia ar trebui protejati de lege, iar companiile ar trebui sa implementeze masuri si proceduri interne pentru aceste raportari.
“Situatia reglementata legislativ aduce mult mai multa transparenta activitatii societatilor de profil, contribuind la un climat propice dezvoltarii acesteia, in spiritul protectiei angajatilor cat si al partenerilor de afaceri. Aceasta impune in mod concordant protectia avertizorilor de integritate, conferita ex lege, in vederea prevenirii actiunilor vindicative ulterioare ale societatilor. In mod egal, vor trebui stabilite si limitele de divulgare ale activitatilor intra-societare, precum si un nivel maxim de credibilitate al activitatilor si evenimentelor divulgate, in vederea prevenirii faptelor de divulgare nereala sau nesustinute din partea angajatilor sau a fostilor angajati, indreptate in mod neintemeiat impotriva societatii in cauza”, a declarat Avocat Razvan Vladulescu, fondator Vladulescu Attorneys & Consultants.
Conform Directivei, raportarea poate fi realizata anonim, prin mai multe canale – intern, in cadrul companiei, ori extern prin canalele implementate de autoritati.
“Situatia care poate interveni este una extrem de sensibila, in sensul ca vor trebui preintampinate fapte vindicative provenite de la fostii sau actualii angajati, precum si situatia in care raportarile acestora nu pot fi sustinute de activitati reale, concrete. In atare situatie, se pot stabili mijloace de coercitie precum si sanctiuni concrete care ar urma sa intervina, in cazul in care divulgarile persoanelor implicate nu corespund realitatii.
In egala masura, in situatia in care raportarea pe canalele interne sau externe nu a dat rezultate sau daca avertizorul nu a fost notificat cu privire la actiunile subsecvente intr-un termen de trei luni (sau, dupa caz, sase luni, in cazurile temeinic justificate), solutia poate fi ca divulgatorul sa poata alege ca o ultima solutie divulgarea in spatiul public, cu inlaturarea oricaror consecinte de natura civila/administrativa care ar putea rezida dintr-o asemenea fapta”, a adaugat Avocat Razvan Vladulescu.
Explicatiile ne-au fost oferite de Vladulescu Attorneys & Consultants, una dintre cele mai mari case de avocatura independente din Romania.
Foto: pixabay.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
