Principalele diferente stabilite de lege intre bugetari si privati

Principalele diferente stabilite de lege intre bugetari si privati bugetariangajatisalariatiangajati la statsectorul public

Desi Codul muncii este general aplicabil tuturor salariatilor, indiferent daca activeaza in sectorul public sau in cel privat, exista o serie de legi speciale ce vizeaza doar salariatii publici (bugetarii). Aceste legi se refera, de exemplu, la salariul cuvenit pentru munca prestata si chiar la conditiile de promovare, astfel incat, desi salariatii publici au o deplina libertate a asocierii sindicale si a grevei, posibilitatile lor de dobandire de noi drepturi raman limitate.

Putem spune ca s-a dezvoltat o intreaga legislatie a muncii paralela, aplicabila strict in sectorul public. Iar asta duce din start la deosebiri, cea mai importanta fiind aceea ca marja de libertate a salariatilor bugetari in negocierea individuala si colectiva este mai ingusta decat in sectorul privat.

Apoi, alte deosebiri:

1) In cazul salariatilor bugetari, angajarea se face in mod obligatoriu prin concurs, in timp ce in sectorul privat angajatorul este singurul in masura sa decida modalitatile de selectie a candidatilor.

2) Concediul anual de odihna, in cazul salariatilor bugetari, se stabileste prin act normativ. Dimpotriva, in cazul salariatilor din sectorul privat, concediul de odihna se negociaza liber, fara a putea fi inferior celui prevazut in contractul colectiv de munca aplicabil sau in lege, daca nu exista CCM.

3) Art. 74 alin. (5) din Codul muncii prevede ca dispozitiile privitoare la concedierea colectiva nu se aplica salariatilor din institutiile si autoritatile publice. Ca urmare, acesti salariati nu vor beneficia de normele privind informarea si consultarea aplicabile salariatilor concediati colectiv in sectorul privat.

4) Salarizarea in sectorul privat se realizeaza pe baza negocierii individuale si colective, in timp ce in sectorul public se realizeaza pe baze normative.

O mentiune speciala pentru functionarii publici, adica acele persoane numite, in conditiile legii, intr-o functie publica. Acestia nu se supun legislatiei muncii, nu sunt salariati si, chiar si daca isi desfasoara activitatea cot la cot cu salariatii in unele institutii publice, au un regim juridic complet distinct. Raportul lor de munca nu are un temei contractual.

E o diferenta care se vede cel mai bine cand vorbim despre regimul lor disciplinar. Astfel, pentru functionarii publici exista o procedura disciplinara particulara reglementata prin Legea nr. 188/1999 si HG nr. 1.344/ 2007 privind normele de organizare si functionare a comisiilor de disciplina.

Iar consecinta este ca, in acele institutii publice unde functioneaza atat personal contractual, cat si functionari publici, este necesara o atentie deosebita in aplicarea normelor privind raspunderea disciplinara.

Chiar daca un functionar public si un salariat sunt colegi si au savarsit abaterea disciplinara impreuna, in stabilirea sanctiunii va trebui sa se tina cont de calitatea de salariat, respectiv de cea de functionar public. Cei doi vor fi supusi unor regimuri sanctionatorii complet diferite.

Citeste si: Interviu in limba engleza? Cum sa-l treci cu brio, in 7 pasi simpli

Sursa foto: www.pexels.com