Realitatea dura a salariilor. De ce femeile continua sa castige mai putin decat barbatii, desi muncesc la fel?
diferente salarialeegalitate de gensalarii femeisalarii barbatipiata muncii
In ciuda progreselor inregistrate in ultimele decenii, diferentele salariale dintre femei si barbati raman o realitate dura pe continentul european si nu numai. Conform Eurostat, in 2023, femeile din Uniunea Europeana au castigat, in medie, cu 12% mai putin decat barbatii, ceea ce inseamna ca pentru fiecare 100 de euro castigati de un barbat, o femeie a primit doar 88 de euro. Desi aceasta diferenta s-a redus fata de acum un deceniu, cand era de 16%, ritmul schimbarilor este lent, iar inegalitatea persista.
Diferentele salariale intre femei si barbati sunt mai pronuntate in unele tari europene decat in altele. De exemplu, in Letonia, femeile castiga doar 81 de euro pentru fiecare 100 de euro ai unui barbat, in timp ce in Austria si Cehia aceasta cifra este de 82 de euro. La polul opus, Luxemburg este singura tara in care femeile castiga, in medie, mai mult decat barbatii. Romania se numara printre statele europene cu cele mai mici diferente de remunerare intre sexe, insa acest lucru nu inseamna ca problema este complet rezolvata.
Diferentele salariale intre femeile si barbatii din Romania, printre cele mai mici din UE
O explicatie importanta pentru aceste diferente salariale este faptul ca femeile sunt, in general, mai bine reprezentate in sectoare slab remunerate. Aproximativ 24% din decalajul salarial poate fi atribuit segregarii sectoriale – femeile sunt mai des angajate in educatie, ingrijire si sanatate, unde salariile sunt mai mici comparativ cu domenii precum IT, inginerie sau finante, dominate de barbati. In plus, exista o tendinta de subevaluare a muncii in aceste domenii, chiar daca ele necesita un nivel ridicat de calificare si responsabilitate.
Un alt factor major care contribuie la discrepantele salariale este distributia inegala a muncii platite si neplatite. Femeile petrec in continuare mai multe ore pe saptamana ocupandu-se de responsabilitati casnice sau ingrijirea copiilor, ceea ce le limiteaza oportunitatile de avansare profesionala. De multe ori, acest lucru le determina sa opteze pentru un program de lucru redus sau sa refuze oportunitati care implica
ore suplimentare, ceea ce le afecteaza veniturile pe termen lung.
De asemenea, asa-numitul „plafon de sticla” reprezinta un alt obstacol important. Desi femeile sunt din ce in ce mai bine reprezentate in diverse industrii, ele raman semnificativ sub-reprezentate in pozitiile de conducere. Statisticile arata ca doar unul din zece directori executivi ai marilor companii din Europa este femeie. De asemenea, in sectorul media, doar 27% dintre redactorii de top din cele mai mari publicatii sunt femei, desi ele reprezinta 40% dintre jurnalisti. Aceasta sub-reprezentare afecteaza si cresterile salariale, avand in vedere ca pozitiile de top sunt cele mai bine platite.
Discrepantele salariale nu au o justificare obiectiva
In unele cazuri, discrepantele salariale nu au, de cele mai multe ori, o justificare obiectiva, ci sunt rezultatul unei discriminari directe. Exista numeroase exemple in care femeile primesc salarii mai mici decat colegii lor barbati pentru aceeasi munca. Comisia Europeana subliniaza ca o mai mare transparenta in materie de salarizare ar contribui la reducerea acestor diferente, iar Directiva UE privind transparenta remunerarii urmareste sa adreseze aceasta problema.
Pe langa diferentele de salariu, rata de ocupare a fortei de munca este, de asemenea, un indicator al
egalitatii de gen. In toate cele 32 de tari europene analizate de Eurostat, barbatii au o rata mai mare de angajare decat femeile. Media UE este de 80,9% pentru barbati si 70,9% pentru femei, dar in unele tari, precum Italia, Grecia si Romania, acest decalaj depaseste 18 puncte procentuale. Turcia inregistreaza cel mai mare dezechilibru, cu o diferenta de 38 de puncte procentuale in defavoarea femeilor.
Reducerea diferentelor salariale si cresterea ratei de ocupare a fortei de munca in randul femeilor necesita masuri concrete. Pe de o parte, este necesara o reevaluare a sectoarelor dominate de femei, astfel incat acestea sa fie platite corespunzator cu importanta muncii pe care o presupun. Pe de alta parte, politicile de sprijin pentru echilibrul dintre viata profesionala si cea personala – cum ar fi concediul parental echitabil pentru ambii parinti si programele flexibile de munca – ar putea contribui la o distributie mai echilibrata a responsabilitatilor familiale si, implicit, la o reducere a inegalitatilor economice dintre femei si barbati.
Citeste si: Guvernul a decis! Nimeni nu mai poate lucra la stat dupa ce iese la pensie. Nici macar daca renunta la pensie!
Sursa foto: freepik.com
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML