Cum ar putea ramane in Romania una dintre cele mai importante sculpturi ale lui Brancusi

Cum ar putea ramane in Romania una dintre cele mai importante sculpturi ale lui Brancusi cumintenia pamantuluivanzarebrancusiartmark

"Cumintenia Pamantului", celebra sculptura a lui Constantin Brancusi, participa, astazi, la expozitia privata dedicata avangardei romanesti, "Showcasing Romanian Avant-garde Art, from Private Collections, on exclusive display", organizata de catre Artmark, cu prilejul vizitei unor importanti colectionari internationali.
Notificarea statului roman de catre Artmark cu privire la punerea in vanzare a sculpturii lui Brancusi, drept raspuns la ofertele existente in piata interna si in cea internasionala, ofera acestuia ocazia de a pastra si muzealiza importanta capodopera semnata de Brancusi.
 
Realizata in 1907, "Cumintenia Pamantului", alaturi de opere precum "Sarutul" si "Rugaciunea", marcheaza cea mai apreciata perioada de creatie a artistului, in care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universala, turnate in expresii formale de noutate absoluta.
 
"Cumintenia Pamantului" este o opera cu un trecut incarcat, cumparata, in 1911, de inginerul si iubitorul de arta Gheorghe Romascu, chiar de la Brancusi.
 
Sculptura a fost confiscata abuziv, in 1957, de conducerea comunista a Muzeului de Arta si retrocedata dupa 51 de ani si un proces indelungat si tracasant al familiei colectionarului cu actualul Muzeu National de Arta al Romaniei.
 
Actualmente, sculptura, realizata in calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea ca stie de la Brancusi ca ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatra din catacombele Parisului - grotele Savonnieres) este evaluata la 20 de milioane de euro.
 
Cea mai importanta tranzactie recenta cu o opera de Brancusi este adjudecarea, in 2009, la Christie's Paris, a sculpturii in lemn Madame L.R. pentru 26 de milioane de euro, fara comisioane si taxe.
 
Ultima vanzare a unui Brancusi, petrecuta la Christie's New York, in iunie 2014, s-a soldat cu 5,4 milioane de euro pentru un simplu studiu in gips al viitoarei capodopere "Sarutul".