Saptamana aceasta a inceput cu o ora mai tarziu decat saptamana trecuta – povestea "orei de iarna"

Saptamana aceasta a inceput cu o ora mai tarziu decat saptamana trecuta – povestea orei de iarna ora de varaora de iarnafur orartrecerea la ora de iarna

Trecerea la "ora de iarna" se face (inca) in ultimul weekend al lunii octombrie. De ce inca? Deoarece Comisia Europeana a lasat la latitudinea statelor membre decizia de a schimba (sau nu) ora de doua ori pe an.
Partizanii trecerii la "ora de iarna"  sustin ca in acest fel se economiseste foarte multa energie, prin racordarea graficului activitatilor umane la perioada din zi in care beneficiem de lumina naturala, reducand astfel si emisiile zilnice de bioxid de carbon.

Prima propunere de schimbare a orei dateaza din anul 1784 si apartine omului politic si inventatorului american Benjamin Franklin (1706-1790), cel caruia ii datoram, printre altele, inventarea paratrasnetului.

Sigur, la 1784 singurele emisii de bioxid de carbon de care se faceau vinovati oamenii erau cele provenite din aerul expirat de acestia. Nici vorba de gauri in stratul de ozon sau de incalzire globala.

Franklin si-a sustinut propunerea de mutare a acelor ceasornicelor cu o ora inapoi la jumatatea toamnei argumentand cu economia care s-ar fi putut face, in acest fel, la lumanari si la consumul de ulei din lampile de iluminat. A fost insa prea putin, drept pentru care propunerea sa a fost ignorata.

Prima "ora de iarna" a fost introdusa in Germania, in 1916, in timpul primului Razboi mondial, apoi de Marea Britanie si de Franta, in aceeasi perioada, din ratiuni de economisire a energiei.

Chiar si in Romania "ora de iarna" a fost introdusa, pentru nu multa vreme, in 1917, dar asta numai pentru a ne putea sincroniza rusii, aliatii nostri in epoca, deoarece acestia o foloseau.

Dupa primul Razboi mondial, "ora de iarna" ba a disparut, ba a reaparut, pentru ca, din 1998 sa fie folosita in toata Europa.

Daca partizanii orei sezoniere argumenteaza cu economia de combustibil si reducerea emisiilor de bioxid de carbon, cei care se opun acestui sistem fac referire la studiile care demonstreaza ca aceasta conventie de decalare artificiala a orei produce tulburari in metabolismul copiilor, al persoanelor varstnice si al bolnavilor.

S-a demonstrat, de asemenea, ca schimbarea orei creste incidenta accidentelor auto si a accidentelor vasculare cerebrale (AVC).

In prezent, dupa ce a consultat 4,5 milioane de cetateni UE, Comisia Europeana a constatat ca 85% dintre acestia sunt impotriva schimbarii orei de doua ori pe an, drept pentru care a lasat fiecarei tari libertatea de decizie in aceasta privinta.

Citeste si: Arta de a concedia

Sursa foto: pexels.com