de Alexandra Stanescu
la 01 Feb. 2018
Dincolo de indicatorii traditionali, cum ar fi PIB, raportul analizeaza nivelul de bunastare pentru a monitoriza progresul economic si sustenabilitatea statelor studiate.
Raportul, intitulat "Evolutia bunastarii natiunilor", editia 2018 ("The Changing Wealth of Nations 2018"), urmareste nivelul bunastarii in 141 de tari, in perioada 1995-2014, nivel studiat prin agregarea capitalului natural (cum ar fi padurile si resursele minerale), capitalului uman (castigurile realizate de-a lungul vietii unei persoane), capitalului produs (cladiri, infrastructura, etc.) si activelor externe nete.
Conform raportului, capitalul uman a constituit cea mai mare componenta a bunastarii, la nivel general, iar capitalul natural a constituit aproape jumatate din nivelul bunastarii in tarile cu venituri scazute.
"Consolidand si valorificand capitalul uman si capitalul natural, tarile din toata lumea pot amplifica nivelul bunastarii si pot realiza o crestere mai rapida. Grupul Bancii Mondiale isi intensifica eforturile de a ajuta tarile sa-si sporeasca investitiile si eficienta investitiilor in oameni. Niciun proces de dezvoltare nu poate fi sustenabil si solid, daca nu se are in vedere capitalul uman, care constituie cea mai importanta componenta a bunastarii unei natiuni“, potrivit lui Jim Yong Kim, presedintele Grupului Bancii Mondiale.
In raport, se mai constata ca nivelul bunastarii globale a crescut la o cota estimata de 66% (de la 690 trilioane de dolari americani, la 1.143 trilioane, calculat la o valoare constanta a dolarului in 2014, la pretul pietei).
Insa, nivelul inegalitatii constatate a fost substantial, pentru ca averea pe cap de locuitor, in tarile OCDE cu venituri mari, a fost de 52 de ori mai mare decat in tarile cu venituri scazute. O diminuare a averii pe cap de locuitor a fost inregistrata in mai multe tari cu venituri scazute, precum si in unele tari bogate in hidrocarburi din Orientul Mijlociu si in anumite tari OCDE cu venituri mari, afectate de criza financiara din 2009.
Declinul inregistrat la nivelul averii pe cap de locuitor implica faptul ca acele active care sunt de o importanta critica pentru obtinerea veniturilor viitoare pot scadea, fapt care nu este adesea reflectat in valorile PIB national.
Raportul a mai constatat ca peste 24 de tari cu venituri scazute, unde capitalul natural domina formarea bunastarii totale, in 1995, au dobandit statutul de tari cu venituri medii, in ultimele decenii, partial si prin investirea castigurilor din capitalul natural in sectoare cum ar fi infrastructura, invatamant, sanatate, ceea ce a dus la cresterea capitalului uman.
Desi investitiile in capitalul uman, precum si in capitalul produs, sunt esentiale, cresterea nivelului de bunastare nu consta in lichidarea capitalului natural pentru formarea altor active, se mai arata in raport. Capitalul natural pe cap de locuitor in tarile OCDE este de trei ori mai mare decat in tarile cu venituri scazute, desi cota capitalului natural in totalul bunastarii nationale este de doar 3% in tarile OCDE.
"Cresterea se va manifesta doar pe termen scurt, daca se bazeaza pe epuizarea capitalului natural, cum ar fi padurile si potentialul piscicol. Cercetarile noastre au relevat ca valoarea capitalului natural pe cap de persoana tinde sa creasca odata cu venitul. Acest fapt contrazice opinia generala conform careia, dezvoltarea implica neaparat epuizarea resurselor naturale“, a declarat Karin Kemper, Senior Director in cadrul Departamentului pentru Mediu si Resurse Naturale al Bancii Mondiale.
Raportul estimeaza ca valoarea activelor reprezentate de capitalul natural s-a dublat, la nivel global, in perioada 1995-2014. Acest fapt se datoreaza, printre altele, preturilor la marfuri, care au inregistrat o crestere, dar si sporirii rezervelor cu potential economic.
In contrast, valoarea padurilor productive a scazut cu 9%, iar valoarea terenului agricol a crescut in detrimentul padurilor, in foarte multe zone. Prezentul raport, care urmeaza altor rapoarte de evaluare similare intocmite de Banca Mondiala in 2006 si in 2011, contine estimari ale capitalului uman realizate pentru prima oara.
Capitalul uman este masurat ca valoare a castigurilor inregistrate de o persoana pe durata vietii productive, incluzand, prin urmare, rolurile jucate de sanatate si invatamant. Femeile reprezinta sub 40% din capitalul uman existent la nivel global, din cauza castigurilor mai mici obtinute pe toata durata vietii.
Egalitatea de gen ar putea duce la sporirea bunastarii aferente capitalului uman cu pana la 18%. La nivel global, capitalul uman reprezinta doua treimi din bunastarea globala; capitalul produs reprezinta un sfert din bunastare.
Capitalul natural reprezinta o zecime din bunastarea globala, insa ramane cea mai semnificativa componenta in structura bunastarii tarilor cu venituri scazute (47%, in 2014), reprezentand peste un sfert din nivelul bunastarii tarilor cu venituri scazute si medii.
Valoarea averii detinute de diversele tari este calculata pe baza datelor disponibile public, obtinute din surse de date recunoscute la nivel global, pe baza unei metodologii care este consecventa la nivelul tuturor tarilor studiate. Unele componente ale bunastarii, care fac parte din capitalul natural, nu au fost urmarite in cadrul raportului, inclusiv resursele de apa, fermele piscicole si sursele de energie regenerabile.
Raportul a fost realizat cu finantare partiala oferita de parteneriatul WAVES (Wealth Accounting and the Valuation Ecosystem Services) si Parteneriatul Global Pentru Educatie.
Comentarii