Bruxelles: avem acces la 80 de miliarde de euro iar asta, deocamdata, nu inseamna absolut nimic
Cu cativa ani in urma, Romania a trecut prin episodul "noaptea, ca hotii", de care ne aducem cu totii aminte. Iata ca tot noaptea (dar nu ca hotii), la Summitul statelor membre ale Uniunii Europene s-a ajuns, dupa patru zile de discutii, dispute si negocieri, la un acord de relansare a economiei UE in urma devastarilor generate de pandemia COVID-19. Semnarea acordului a fost anuntata, la Bruxelles, in noaptea de luni spre marti, la ora locala 5.15.
Pe scurt, acordul prevede ca pe langa bugetul pe urmatorii 7 ani, deja aprobat, de 1.074 miliarde de euro, tarilor UE sa le fie alocati, suplimentar, 750 de miliarde de euro.
Aceasta suma este compusa din 390 de miliarde euro fonduri nerambursabile plus 360 milioade de euro imprumuturi.
Cele 390 mld. euro vor fi alocate statelor ale caror economii au fost cele mai afectate de pandemie si se vor constitui intr-o datorie comuna, care va fi achitata, solidar, de toate cele 27 de state membre ale UE, iar 360 mld. euro vor fi disponibile sub forma de imprumuturi care vor fi achitate de tarile care le vor solicita.
Presedintele Klaus Iohannis a anuntat ca "dupa discutii foarte complicate, dupa patru zile si patru nopti de negociere, am obtinut pentru Romania o suma impresionanta, 79,9 miliarde de euro pentru proiectele europene (…)
Vom folosi aceasta suma de 80 de miliarde de euro pentru a reface infrastructura, pentru a construi spitale si scoli, pentru a moderniza marile sisteme publice."
Acum, la cald, toata povestea suna bine - 80 de miliarde de euro sunt o caruta de bani, chiar daca inca nu stim cat anume din miliardele astea sunt granturi (datorie comuna a statelor UE) si cat sunt imprumuturi pe care Romania le poatre contracta in nume propriu.
"Vom reface infrastructura, vom construi spitale si scoli, vom moderniza marile sisteme publice" - a spus Iohannis dupa incheierea acordului. Ei bine, tocmai afirmatiile astea, care ar trebui sa fie datatoare de speranta, genereaza mai degraba teama si retinere.
De ce? Pentru ca fix acest lucru il auzim, de mai bine de 30 de ani, in fiecare campanie electorala. Il auzim si atat, pentru ca, in realitate, nu se intampla nimic: promisiunile raman doar promisiuni, cum a fost cazut autostradei suspendate care urma sa traverseze Bucurestiul, cum a fost cazul spitalelor regionale, cum a fost cazul teatrelor construite in fiecare sector al capitalei etc…
Pe de alta parte, ne-am obisnuit (de fapt, am fost obisnuiti) ca de fiecare data cand vine vorba despre fonduri europene sa nu ne intrebam ce anume se va face cu ele ci, mai degraba, cine anume se va infrupta din ele.
Si inca ceva: unele sectoare din economia Romaniei functionau, inainte de pandemie, la un nivel care, cu ingaduinta, poate fi numit execrabil. Este vorba, de pilda, despre transportul pe calea ferata.
Post-pandemie, transportul cu pricina functioneaza inca si mai prost. Daca prin a "moderniza sistemele publice" se va intelege aducerea CFR de la nivelul sub-execrabil din prezent la nivelul execrabil de dinainte de pandemie inseamna ca n-am facut nimic. Absolut nimic.
Si inca: pana acum n-am bagat de seama sa avem specialisti care sa poata construi un proiect integrat de tara cu un buget de 80 de miliarde de euro. De fapt, sunt convins ca acesti specialisti exista, dar nu sunt lasati sa se exprime profesional la nivelul la care se iau deciziile.
Tot pana acum, istoria ultimilor 30 si ceva de ani a demonstrat ca avem, cu asupra de masura, "specialisti" in derularea controlata a licitatiilor publice, astfel incat banii sa ajunga la "cine trebuie".
"Am obtinut un rezultat frumos. Este o zi importanta pentru toti (…)" a declarat presedintele Iohannis dupa incheierea acordului de la Bruxelles.
Suntem si noi, cei multi si prosti, "oamenii simpli", inclusi in acei "toti" despre care vorbeste presedintele?
Vom trai si vom vedea. Avem acces la 80 de miliarde de euro iar asta, deocamdata, nu inseamna absolut nimic.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML