Ce se va alege de Romania si de fiecare dintre noi in perioada de dupa pandemie?

Ce se va alege de Romania si de fiecare dintre noi in perioada de dupa pandemie? Pandemia de COVID-19 va afecta sever economia globala, iar efectele negative asupra acesteia se vor face simtite inca multa vreme dupa ce oamenii vor izbuti sa tina sub control noul coronavirus. Toate estimarile pentru rezultatele economice ale anului 2020 vor trebui refacute, in scadere, iar omenirea va trebui sa gaseasca solutii pentru a iesi din criza economica post-pandemie.
La sfarsitul anului trecut, Fondul Monetar International a elaborat studiul "Global Risk Report", care atragea atentia asupra vulnerabilitatilor economiei mondiale in anul 2020.

Conform studiului FMI, vulnerabilitatile cu gradul cel mai mare de probabilitate erau modificarile climatice, esecul politicilor de protejare a mediului, manifestarile extreme ale vremii, dezastrele naturale si razboaiele.

Printre vulnerabilitatile cu probabilitate mic si foarte mic, FMI a identificat izbucnirea unui conflict nuclear, prabusirea, la nivel global, a retelei informatice, bolile contagioase (epidemiile) si declansarea unei crize alimentare.

Pronosticul FMI pentru anul 2020 era unul optimist si lua in calcul o relansare a cresterii economice globale, dupa contractia inregistrata in 2019 fata de anul anterior (2,9% crestere in 2019 fata de 3,6% in 2018).

Pentru 2020, FMI a estimat o crestere cu 3,3% a economiei globale.

Declansarea, la sfarsitul anului trecut, a pandemiei si viteza de raspandire a molimei in toata lumea au facut ca toate estimarile privind economia mondiala pentru anul in curs sa fie date peste cap.

In mod evident, omenirea are resursele financiare pentru a depasi criza economica, atat doar ca aceste resurse sunt controlate de tarile cele mai bogate si de marile lor corporatii.

Vor fi dispuse acestea sa investeasca in relansarea economiei mondiale sau vor ceda tentatiei de a-si subordona, din punct de vedere economic, si mai mult tarile mai putin avute si pe cele sarace?

Empatia si solidaritatea dau acum foarte bine pe hartie, in documentele organizatiilor internationale. Vor deveni, insa, acestea, empatia si solidaritatea, functionale sau nu vor depasi nivelul declarativ?

Inca si mai mult: in ce fel si in ce masura noua criza economica va influenta (pentru ca o va face, cu siguranta) schimbarile care vor surveni la nivelul politic?

Va urma o vreme a revirimentului curentelor extremiste (de dreapta sau de stanga, la fel de paguboase) sau acest lucru va putea fi evitat?
 
Raspunsul la aceste intrebari il vom afla destul de curand. Deocamdata, economistii de la Deutsche Bank au revizuit, pornind de la datele disponibile pentru primele doua luni ale anului, estimarile pentru anul 2020 si au dat publicitatii cifre care reflecta influenta pe care o va avea pandemia de coronavirus asupra economiei mondiale.

Astfel, Produsul Intern Brut al Chinei in trimestru I al anului in curs va fi mai mic cu 1,5% decat cel estimat inainte de declansarea pandemiei, PIB-ul Japoniei va fi cu 0,4% mai mic decat cel estimat, PIB-ul Uniunii Europene va avea, fata de estimare, o contractie de 0,1%, la fel ca si PIB-ul Statelor Unite.

In pofida efectelor economice ale pandemiei, in trimestrul I al anului 2020 PIB-ul Chinei va avea cea mai mare crestere procentuala, si anume +4,6% fata de aceeasi perioada a anului trecut, PIB-ul Uniunii Europene va creste cu 0,6%, PIB-ul Statelor Unite va inregistra o crestere cu 1,9%, in vreme ce PIB-ul Japoniei va fi, in trimestrul I 2020, cu 0,4% mai mic decat cel inregistrat in primele trei luni ale anului trecut.

Acuratetea estimarilor Deutsche Bank va putea fi verificata cand cifrele referitoare la trimestrul I 2020 vor fi definitive.

In ceea ce priveste Romania, Comisia Nationala de Strategie si Prognoza (institutie aflata in subordinea Secretariatului General al Guvernului, coordonata de premier) a revazut, in scadere, toti indicatorii economici ai tarii noastre, fata de prognozele pentru 2020 facute la sfarsitul anului trecut.

Deficitul bugetar, care fusese estimat la 40,54 miliarde de lei, va creste la 72,5 mld lei, ceea ce va reprezenta 6,7% din PIB.

Datoria externa a Romaniei a crescut, doar in primele doua luni ale anului, cu 4,74 mld euro, ajungand la 110,6 mld euro, din care 40% reprezinta datoria de stat.

La inceputul anului, cresterea economica a Romaniei fusese prognozata la + 3,8% fata de anul trecut.

Dupa primele trei luni ale anului, un studiu al Bancii Mondiale a revizuit cresterea economica a Romaniei la +0,3%, semnaland chiar posibilitatea intrarii intr-o zona de crestere negativa pentru tara noastra.

Toate aceste cifre nu sunt, insa, decat calcule de etapa. Socoteala finala va putea fi facuta abia dupa ce restrictiile, constrangerile si contractiile economice impuse de evolutia pandemiei vor disparea.

Va exista viata pentru economia Romaniei dupa pandemie? Vom ramane captivi in chingile imprumuturilor externe pe care am fost si vom fi nevoiti sa le contractam pentru a ne finanta deficitul bugetar? Avem, in Guvern, specialisti in economia de criza? Cum va influenta actuala recesiune economica rezultatul alegerilor locale si parlamentare din acest an? Ce se va alege de Romania si de fiecare dintre noi in perioada de dupa pandemie?

Un singur lucru este sigur la ora actuala si anume ca vom afla, la un moment dat, raspunsul la aceste intrebari. Ca va fi "la bal", ca va fi "la spital" ramane de vazut.