Consiliul Fiscal spulbera optimismul Guvernului. Deficitul bugetar real e peste ce ne spun guvernantii
consiliul fiscaldeficit bugetarexecutie bugetara
Consiliul Fiscal tocmai a publicat o ampla analiza referitoare in special la
rectificarea bugetara a Guvernului, dar si la contextul economic international, precum si la problemele economice interne ce afecteaza cetatenii erodandu-le puterea de cumparare. Se vorbeste despre tensiuni internationale, despre efectele nocive ale razboiului din Ucraina, despre faptul ca romanii isi permit sa-si cumpere din ce in ce mai putine, din cauza scumpirilor. Se vorbeste despre faptul ca Executivul de la Bucuresti e mult prea optimist in calculele sale, anticipand deficite mai mici decat am urma sa inregistram, de fapt. Un exemplu elocvent, sublinait de Consiliul Fiscal, e cel al deficitului bugetar. In proiectia bugetara, alesii nostri din Guvern anticipeaza un deficit de numai 5,84% din PIB, in timp ce specialistii Consiliului spun ca ar fi mai plauzibil daca pe hartie ar fi cifra 7.
"Executia bugetara din acest an se desfasoara sub auspicii extrem de nefavorabile in economia europeana, cu implicatii majore asupra economiei romanesti. Este vorba de criza energetica, dereglarea lanturilor de productie si aprovizionare, inflatia inalta cvasi-generalizata, efecte exacerbate ale schimbarilor climatice, pandemia si, nu in cele din urma, razboiul din Ucraina.
Aceste evenimente si fenomene formeaza o combinatie de socuri adverse care pune o presiune extraordinara pe economiile statelor membre ale UE, pe bugetele publice, loveste cumplit traiul oamenilor.
Modificarea in pretul relativ al energiei are consecinte distributionale intre si in interiorul economiilor, implica o scumpire majora a costului vietii", puncteaza Consiliul.
Specialistii mai transmit ca economiile tarilor UE prezinta trasaturi specifice unor conditii de cvasi-razboi, ce se materializeaza in acces mai costisitor la resurse, rationare, exhortatii adresate populatiei si companiilor sa diminueze consumul de energie, mobilizare de resurse si reorientare catre utilizari prioritare prin interventie directa etc.
-
"Inflatia, ce a crescut la niveluri nemaiintalnite de multi ani, amputeaza drastic puterea de cumparare si rezervele de economisire ale cetatenilor. Inflatie inalta, chiar daca in scadere, este prognozata si pentru 2023", noteaza sursa citata.
"Intr-o lume caracterizata de un nou “razboi rece” si de-globalizare (regionalizare a legaturilor economice si comerciale), bugetele publice trebuie sa fie mai robuste, asa cum trebuie sa fie si bugetele companiilor private.Acest deziderat va fi tot mai greu de atins in conditiile in care cerinte induse de provocari iesite din comun pot genera deficite mai adanci, cand datorii publice si private trec de niveluri sustenabile.
O vulnerabilitate aparte a Romaniei este balanta externa unde deficitul de cont curent va depasi in acest an 7% din PIB (7% a fost in 2021), iar gradul de acoperire prin fluxuri negeneratoare de datorie va fi probabil sub 50%", completeaza Consiliul.
"Nivelul foarte jos al veniturilor fiscale/bugetare este inacceptabil in raport cu nevoi actuale si viitoare ale Romaniei"
Conform specialistilor, este greu de imaginat ca am putea realiza consolidarea fiscala numai prin inflatie. In acelasi timp, este nevoie de o utilizare cat mai chibzuita a banului public, de o restructurare a aparatului administrativ, de cresterea eficientei cheltuielilor bugetare.
"Executia bugetara din primele 6 luni ale anului 2022 a consemnat un nivel al deficitului de 1,7% din PIB, acesta fiind in larga masura influentat de dinamica peste asteptari a PIB nominal, care este de natura sa conduca la un surplus important de venituri, precum si de incasarile suplimentare din suprataxarea producatorilor de energie electrica si gaze naturale. Nivelul PIB nominal estimat pentru anul 2022 este cu circa 4,2% mai mare decat prognoza de la momentul elaborarii proiectului de buget, cresterea fiind determinata de revizuirea deflatorului PIB de la 5,8% la 12,2%, contrabalansata partial de revizuirea descendenta a dinamicii PIB real de la 4,6% la 3,5%.
Proiectul primei rectificari bugetare prevede o majorare nominala substantiala – fara precedent in istoria rectificarilor evaluate de CF din 2010 pana in prezent – atat a veniturilor (+31,7 mld. lei, reprezentand +7,2%), cat si a cheltuielilor bugetare totale (+34,9 mld. lei, reprezentand +6,8%), deficitul BGC situandu-se cu 3,2 mld. lei peste tinta initiala. Exprimat ca procent in PIB, nivelul proiectat al deficitului BGC este de 5,84% din PIB, identic celui din constructia bugetara initiala, pe fondul majorarii proiectiei PIB nominal cu 55,2 mld. lei.
In esenta, revizuirea de amploare a veniturilor bugetare are doua surse principale: - revizuirea ascendenta a dinamicii PIB nominal (pe fondul inflatiei ridicate, proiectia deflatorului PIB fiind majorata de la 5,8% la 12,2%); - incasarile suplimentare din suprataxarea producatorilor de energie electrica si gaze naturale".
Analizand modificarile operate de proiectul de rectificare bugetara la nivelul principalelor agregate de venituri si cheltuieli, CF apreciaza ca deficitul bugetar plauzibil de a fi atins, in metodologie cash, s-ar situa la cca 7% din PIB (fata de 5,84% din PIB in proiectia bugetara rectificata) trebuind spus insa ca acest deficit considera venituri obtinute din suprataxare de peste 12,8 mld. lei si cheltuieli totale catre furnizorii de energie de aproximativ 7,4 mld. lei (asa cum sunt prevazute in rectificare). Amanarea unor plati pentru anul 2023 mareste diferenta intre deficitul cash si cel ESA in 2022.
Foto: freepik
